1.1. COMING OUT-UL FAȚĂ DE: CEL MAI BUN PRIETEN, PĂRINȚI, COLEGI DE CLASĂ, COLEGI

1.1.1. INTRODUCERE

Încă de la începutul anilor 1970, cercetătorii care se concentrează pe dezvoltarea sănătoasă a minorităților sexuale și pe modul în care acestea își asumă identități de orientare sexuală sau se atribuie prin etichete identitare precum gay, lesbiene și, mai târziu, bisexuali etc. au introdus un concept de modele de coming out. Modelele de coming out au fost propuse pentru a trasa un progres de depășire a diferitelor provocări, dar – specifice minorităților sexuale – de obicei în timpul adolescenței și al vârstei adulte tinere (Cass, 1984; Troiden, 1979). Aceste modele timpurii de „coming out” au presupus, de obicei, că identitatea sexuală se va dezvolta în etape, începând cu conștientizarea de sine în copilărie, recunoașterea timpurie a dorinței de același sex în timpul adolescenței, explorarea sexuală în timpul vieții adulte, acceptarea de sine, autoidentificarea și dezvăluirea ca gay/lesbiene (și în modelele ulterioare, de asemenea, ca bisexuali sau alte identități) și, în cele din urmă, conducând la încorporarea identității sexuale de același sex la vârsta adultă tânără/emergentă (Cass, 1984; Troiden, 1979). Aceste modele timpurii de coming out au devenit criticate pentru inexactitatea lor metodologică, lipsa de sensibilitate la contextul cultural înconjurător și pentru așteptările de linearitate a procesului. De asemenea, ele au fost criticate pentru perpetuarea unei narațiuni oarecum stereotipice, care a fost ulterior supranumită ca fiind o narațiune a „luptei și succesului”. În ciuda acestui fapt, unele aspecte ale modelelor originale pot fi considerate utile astăzi (Cohler & Hammack 2007). Deși acordăm o atenție mult mai mare variabilității factorilor contextuali care influențează dezvoltarea identității sexuale a unei persoane, unii factori pot fi considerați ca fiind împărtășiți și conceptualizați ca repere în cadrul procesului de coming out.

Aceste etape încep, de obicei, atunci când oamenii își dau seama că s-ar putea să nu fie heterosexuali (de exemplu, recunoscându-și atracția față de persoane de același sex/gen sau de mai multe sexe/genuri); (ii) mai târziu, numesc sau etichetează aceste experiențe (de exemplu, folosind termenii gay sau LGBTQ+ în concepția lor despre sine); și (iii) în cele din urmă, ajung la un punct în care își dezvăluie pentru prima dată identitatea, adică își dezvăluie identitatea în fața altor persoane importante. Această a treia etapă este deseori considerată ca fiind o ieșire în exterior sau externalizată, și există mai multe grupuri cărora cineva poate dori sau nu să se dezvăluie. 

Această „necesitate” de a ieși în evidență este, de fapt, determinată de faptul că trăim într-o lume în care cultura și majoritatea interacțiunilor sociale sunt cis- și heteronormative. Cisheteronormativitatea este în așa măsură normalizată încât a devenit deseori irelevantă sau naturalizată pentru persoanele heterosexuale, lăsându-le într-o poziție privilegiată în care nu sunt nevoite să le spună celorlalți despre sexualitatea lor, în comparație cu toate celelalte grupuri cu o distincție non-cisgender și cu orientări sexuale minoritare. În consecință, majoritatea oamenilor au tendința de a presupune că ceilalți sunt cisgender și heterosexuali. Poate că într-o lume ideală, toată lumea ar fi deschisă și nu ar presupune automat heterosexualitatea și statutul cisgender al celorlalți. Într-o astfel de lume, persoanele LGBTQ+ nu ar fi nevoite să iasă în evidență. În zilele noastre, coming out-ul, în special a persoanelor care sunt vizibile în public (prezentatori TV, artiști, politicieni, directori de școli etc.) este deosebit de important, deoarece creează o atmosferă mai deschisă și mai primitoare pentru tinerii LGBTQ+ și, prin urmare, fac ca și coming out-ul lor să fie puțin mai ușor.

Un mediu favorabil incluziunii reduce semnificativ stresul asociat cu coming out-ul. Este, fără îndoială, mai ușor să iti faci coming out-ul într-un mediu în care subiectele LGBTQ+ sunt discutate în mod obișnuit, unde nu există prejudecăți, unde există siguranță și încredere. Pe de altă parte, coming out-ul poate fi îngreunat foarte mult de orice xenofobie sau transformarea in subiecte tabu a subiectelor LGBTQ+. Inclusivitatea mediului ar putea fi ridicată de persoanele LGBTQ+ aflate în poziții de putere – de exemplu, profesorii LGBTQ+ care prezintă deschis identitatea lor în școli.

1.1.2. DEZVOLTAREA SUBTEMEI

Atracția care stă la baza orientării sexuale la vârsta adultă apare din copilăria mijlocie până la începutul adolescenței. Aceste sentimente pot apărea fără nicio experiență sexuală anterioară. Fiecare coming out este diferit datorită caracteristicilor personale și, de asemenea, datorită contextului în care crește persoana respectivă (APA, 2008).

• Coming out-ul în general

• Coming out-ul nu este un eveniment unic, ci un proces care nu se termină niciodată.
• Procesul poate fi extrem de stresant, mai ales într-un mediu homo-/transfob. 
• Încrederea este crucială pentru un coming out în siguranță. 

• Coming out-ul la cel mai bun prieten

• Pentru mulți tineri LGBTQ+, prietenul lor cel mai bun este prima persoană care își face coming out-ul.
• Sfatul obișnuit este să vă adresați mai întâi unui prieten apropiat sau unei alte persoane de încredere.

• Coming out-ul în fața părinților

• Mulți tineri homosexuali se tem cel mai mult de reacția părinților lor din cauza religiei, a normelor culturale sau sociale care pot transforma această conversație într-un subiect tabu. Este important de luat în considerare faptul că, în unele țări, persoanele LGBTQ+ nici măcar nu au privilegiul/luxul de a avea un coming out, deoarece orientarea lor sexuală poate fi considerată o infracțiune și pedepsită cu închisoarea, izolarea și, în unele cazuri extreme, cu pedeapsa cu moartea. 

• Coming out-ul în fața colegilor de clasă

• Declararea homosexualității la școală poate fi foarte stresantă, deoarece școlile sunt încă locuri în care persoanele LGBTQ+ se confruntă foarte des cu reacții homo-/bi- și transfobe și alte reacții discriminatorii (FRA, 2019).
• Școala ar trebui să fie un spațiu sigur pentru ca elevii LGBTQ+ să își facă coming out-ul, fără teama de rezultate negative. Alegerea de a împărtăși sau nu aceste informații sensibile aparține întotdeauna fiecărui elev, iar școala ar trebui să le respecte decizia și să le ofere instrumente și sprijin pentru a facilita procesul.
• Mediul școlar este esențial pentru o ieșire în siguranță. Școala nu ar trebui să fie cisheteronormativă, iar subiectele LGBTQ+ ar trebui să fie prezente în timpul orelor de curs. Ați putea începe prin utilizarea unui limbaj incluziv/neutru în clasă, prin oferirea accesului la resurse informative adecvate vârstei sau prin exprimarea disponibilității și intenției de sprijin.

• Stigma prin asociere/stigmatizarea de curtoazie

• Stigmatizarea de curtoazie este o tendință a unei persoane de a fi stigmatizată din cauza apropierii sau asocierii sale cu persoana stigmatizată. Acesta poate fi resimțit de prietenii și familia persoanelor LGBTQ+. Acest lucru îi poate determina pe cei care au atitudini negative față de persoanele LGBTQ+ să își evite și prietenii și familia, sau să creadă că aceste cunoștințe sunt și ele LGBTQ+, sau că posedă trăsături stereotipice de personalitate asociate faptului de a fi gay/lesbiene/trans, etc. Acest lucru poate fi motivat de menținerea consecvenței atitudinii negative față de persoanele LGBTQ+ și evitarea disonanței cognitive (Sigelman et al., 1991). O altă expresie a stigmatizării asociate poate fi stigmatizarea publică – atunci când membrii familiei sunt stigmatizați pentru că sunt învinuiți pentru identitatea LGBTQ+ a persoanei iubite (LaSala, 2010).

• Coming out-ul în ceea ce privește dezvăluirea

• Nu se poate spune că pentru unii este vorba de a se ascunde și de a trece drept heterosexual sau cis.  
• Diferența dintre disimulare și divulgare.
• Motivații multiple ale persoanelor care nu sunt autentice în diferite medii.

Să îmi fac coming out-ul sau nu? Aceasta este întrebarea la care multe persoane LGBTQ+ trebuie să se gândească în mod constant. De ce pot unii oameni să aleagă să nu îsi facă un coming out pentru a trece drept heterosexuali/cis? Strategiile de coming out sunt diferite în fiecare situație/context. 

Uneori, persoanele LGBTQ+ nu consideră că este necesar să iasă își facă coming out-ul și pur și simplu nu le pasă dacă cei din jur vor ști sau nu că sunt LGBTQ+. Mai ales dacă trec drept persoane heterosexuale sau cis, ar putea fi mai ușor să nu explice alte detalii despre sexualitatea sau identitatea lor de gen.

Ascunderea ar putea fi, de asemenea, o parte a strategiei de viață pentru a rămâne în siguranță. Mai ales pentru cei care cresc într-un mediu homo-/transfobic. Prin urmare, strategiile de sprijinire a tinerilor LGBTQ+ care se ascund nu ar trebui să ducă întotdeauna la coming out fără a lua în considerare toate posibilitățile. Siguranța persoanei ar trebui să fie întotdeauna pe primul loc.

Cea mai importantă regulă este că acest moment de coming out trebuie să fie întotdeauna în mâinile persoanei la care se referă. Nimeni nu are dreptul de a face „coming out” pentru altcineva fără acordul acestuia (de a răspândi informații despre identitatea de gen sau/și orientarea sexuală a cuiva fără știrea și aprobarea persoanei respective). Fiecare persoană LGBTQ+ are dreptul de a decide în mod voluntar și independent cu privire la coming out-ul său (și la momentul și forma acestuia).

– 1.1.3. SITUAȚII DE DISCRIMINARE LEGATE DE SUBIECT –

Care pot fi câteva puncte pe care persoanele LGBTQ+ le pot lua în considerare atunci când își fac coming out?

• Neînțelegerea și neacceptarea de către părinți și/sau frați.
• Respingerea de către cei mai apropiați prieteni.
• Să fie ridiculizat și tratat cu ostilitate în grupurile de colegi.
• Reprezentarea negativă a persoanelor LGBTQ+ în mass-media (on- și offline) și în spațiul public.
• Limitări în studii și parcursuri profesionale.
• Izolarea socială.
• Să îți fie dezvăluită identitatea de alții – online și offline.
• Să fii respins/să nu fi luat în serios atunci când faci coming out, să auzi reacții de genul „Vei ști după ce vei avea experiențe sexuale adecvate”.

Coming out-ul este periculoas pentru multe persoane LGBTQ+. Aceștia se confruntă cu diferite tipuri de discriminare, care le afectează condițiile și decizia de a face coming out.

Citiți mai multe în:

→ 4. Violența

→ 7. Legislație europeană (practică juridică). 

→ 9. Influențe ale mediului

→ 11. Microagresiuni

Tabu

Dacă într-un anumit mediu nu se discută despre sexualitatea și identitățile LGBTQ+, este posibil ca majoritatea să nu fie familiarizată cu vocabularul care descrie subiecte queer. Într-un astfel de mediu, coming out-ul ar putea necesita multe explicații și multă energie, ceea ce poate complica situația. De asemenea, tinerii LGBTQ+ nu pot fi siguri dacă familia, prietenii sau profesorii vor accepta bine coming out-ul lor sau dacă acesta va fi inacceptabil pentru ei, ceea ce este foarte stresant și poate duce la ascunderea identității proprii.

Trivializare

Uneori, părinții și profesorii tind să minimalizeze sau să trivializeze identitatea homosexuală a adolescenților. Fraze precum „o să-ți treacă” sau „cum poți fi atât de încrezător la vârsta ta” pot fi foarte dureroase. Îngrijitorii ar trebui să le ofere copiilor un spațiu sigur pentru a-i lăsa să se exploreze pe ei înșiși. Dacă acești copii cresc în mediul homo-/transfobic, vor interioriza această atitudine negativă și această viziune patologizantă. Acest lucru se poate întoarce împotriva lor înșiși (dacă sunt LGBTQ+) sau împotriva altora sub forma violenței homo-/transfobe.

1.1.4. BUNE PRACTICI

1.1.4.1. Crearea unui spațiu sigur și a unor alianțe

Cum să creezi un spațiu sigur și să fii un aliat care facilitează coming out-ul în siguranță (Macháčková & Pavlica, 2020):

• Fiind respectuoș, deschis și fără să judeci, poți crea un spațiu pozitiv și deschis pentru ca fiecare să fie el însuși.
• Educa-te în temele LGBTQ+ și, eventual, educă-i și pe alții (pentru asta, caută sprijinul de care ai nevoie, de exemplu, la o organizație LGBTQ+;
• Reflectează asupra propriilor valori și prejudecăți cu privire la orientarea sexuală și identitatea de gen și asupra modului în care acestea influențează comportamentul, și felul în care educația, mediul și poziția în societate influențează viziunea asupra persoanelor LGBTQ+. 
• Include persoane și subiecte LGBTQ+ în programa școlară sau în discuțiile pe care le porți (exemple din literatură, personalități celebre, invitarea unei organizații LGBTQ+).
• Folosește un limbaj incluziv care nu este dăunător (de exemplu, spune gay în loc de homosexual – acest termen este depășit și are o conotație patologică; respectă identitatea și pronumele oamenilor – poți întreba întotdeauna dacă nu ești sigur).
• Evită să râzi la glumele homofobe și evită să faci presupuneri cu privire la orientarea sexuală a persoanelor pe baza aspectului lor.
• Abordează glumele și comentariile homofobe și da un exemplu pozitiv prin comportamentul tău ca aliat. 

1.1.4.2. Sprijinirea coming out-ului în siguranță

Dacă sunteți persoana căreia o persoană LGBTQ+ îi face un coming out, este important care va fi reacția pe care o aveți. Acest lucru este valabil atât în cazul în care vă aflați într-o relație profesională la momentul respectiv, cât și în cazul unei relații personale. Cum ați putea procesa și sprijini o persoană atunci când aceasta vă face confidențe și vă dezvăluie că este LGBTQ+ (Smetáčková, 2020):

• Ascultați-i. Este nevoie de mult curaj și încredere pentru a face coming out.
• Evitați să acuzați, să insultați, să atacați sau să condamnați.
• Dacă sunteți surprins, spuneți-o cu sensibilitate. Aveți dreptul să faceți acest lucru. Puteți cere timp pentru a asimila vestea.
• Fiți sinceri și deschiși cu privire la ceea ce simțiți. Nu faceți teatru, ci încercați să comunicați în mod obiectiv și respectuos. Nu doar ceea ce spunem contează, ci și modul în care o spunem.
• Discutați despre ce înseamnă mesajul pentru relația voastră. Asigurați-i că relația voastră nu se schimbă, sau în ce sens se schimbă.
• Întrebați despre ceea ce vă interesează. Nu vă fie teamă să vorbiți despre asta, dar nu interogați. Faceți mai întâi cercetări dacă nu aveți informații despre subiect, deoarece persoanele LGBTQ+ nu vă datorează educație pe această temă. S-ar putea să o facă de fiecare dată când își fac coming out-ul în fața cuiva.
• Respectați confidențialitatea conversației. Tot ceea ce se spune trebuie să rămână doar între voi. Dacă sunteți convins că altcineva ar trebui să primească informația, este necesar să vă puneți de acord asupra acestui lucru și să obțineți permisiunea persoanei care a făcut coming out-ul.

1.1.4.3. Educația ca prevenire

• Vorbiți cu copiii dumneavoastră despre relații și sexualitate și includeți exemple LGBTQ+ în aceste discuții. Nu trebuie să fiți expert în subiecte LGBTQ+. Pur și simplu evitați gândirea stereotipică despre gen și sexualitate, implicați vorbirea despre dragostea și familiile de același sex/gen, susțineți posibilitățile copilului de a se exprima liber, indiferent de stereotipurile de gen și dați exemple de figuri nesterotipate, care pot fi inspiratoare.  Fiți deschiși la minte și ascultați-vă copiii. Lăsați aceste discuții să facă parte din timpul de calitate petrecut în familie.

1.1.4.4. Alte resurse

• • Cum să lucrați cu tema coming out în calitate de profesor – activități și instrucțiuni pentru facilitatori (pag. 31-39): https://www.fhi360.org/resource/gender-sexuality-and-sexual-orientation-training-manual 
  • Ce trebuie luat în considerare: Genul, sexualitatea și orientarea sexuală: Manual de formare (2019)

1.1.5. REFERINȚE

American Psychological Association (APA). (2008). Answers to your questions: For a better understanding of sexual orientation and homosexuality.

Cass, V. C. (1984). Homosexual identity formation: Testing a theoretical model. Journal of sex research, 20(2), 143-167.

LaSala, M. (2010). Parents of Gay Children and Courtesy Stigma. Stigma Busting for Families of Lesbian and Gay Youth. Psychology Today. Available at: https://www.psychologytoday.com/us/blog/gay-and-lesbian-well-being/201008/parents-gay-children-and-courtesy-stigma

Macháčková, M. & Pavlica, K..(2020).Sexuální orientace a genderová identita v sociální práci. In Specifika sociální práce respektující genderovou, vztahovou a sexuální rozmanitost 1. Praha. Available at: https://www.praguepride.cz/cs/kdo-jsme/media-download/publikace/84-specifika-socialni-prace-respektujici-gederovou-sexualni-a-vztahovou-rozmanitost/file

Sigelman, C. K., Howell, J. L., Cornell, D. P., Cutright, J. D., & Dewey, J. C. (1991). Courtesy Stigma: The Social Implications of Associating with a Gay Person. The Journal of Social Psychology, 131(1), 45–56. doi:10.1080/00224545.1991.9713823

Smetáčková, I.(2020). Coming out aneb když se to ví. In Specifika sociální práce respektující genderovou, vztahovou a sexuální rozmanitost 1. Praha. Available at: https://www.praguepride.cz/cs/kdo-jsme/media-download/publikace/84-specifika-socialni-prace-respektujici-gederovou-sexualni-a-vztahovou-rozmanitost/file

Troiden, R. R. (1979). Becoming homosexual: A model of gay identity acquisition. Psychiatry, 42(4), 362-373.