2.4. EGALITATEA DE GEN

2.4.1. INTRODUCERE

Egalitatea de gen în societate nu este direct legată de problemele de identitate, dar se depun eforturi pentru a reduce impactul negativ al inegalității de gen și al miturilor și stereotipurilor care o mențin asupra dezvoltării indivizilor.

Educația de gen este o componentă necesară a programelor de studiu la toate nivelurile sistemului educațional, care ar permite atât fetelor și băieților, cât și femeilor și bărbaților, în diversitatea lor, să înțeleagă modul în care construcțiile de masculinitate și feminitate și modelele de atribuire a rolurilor sociale – care modelează societățile noastre – le influențează viața, relațiile, opțiunile de viață, traiectoriile profesionale etc. (Consiliul Europei, 2007).

2.4.2. DEZVOLTAREA SUBTEMEI

2.4.2.1. Genul

Genul este o construcție socială și culturală, care distinge diferențele dintre atributele bărbaților și ale femeilor, ale fetelor și ale băieților și, în consecință, se referă la rolurile și responsabilitățile bărbaților și ale femeilor. Prin urmare, rolurile bazate pe gen și alte atribute se schimbă în timp și variază în funcție de diferitele contexte culturale. Conceptul de gen include așteptările avute cu privire la caracteristicile, aptitudinile și comportamentele probabile atât ale femeilor, cât și ale bărbaților (feminitate și masculinitate). Acest concept este util pentru a analiza modul în care practicile împărtășite în comun legitimează discrepanțele dintre sexe (UNICEF, 2017).

EIGE definește genul ca referindu-se la atributele și oportunitățile sociale asociate cu faptul de a fi bărbat sau femeie și la relațiile dintre femei și bărbați, fete și băieți, precum și la relațiile dintre femei (cu femei) și cele dintre bărbați (cu alți bărbați). Aceste atribute, oportunități și relații sunt construite social și sunt învățate prin procese de socializare. Ele sunt specifice contextului/timpului și sunt schimbătoare. Genul determină ceea ce este așteptat, permis și valorizat la o femeie sau la un bărbat în fiecare context. În majoritatea societăților există diferențe și inegalități între femei și bărbați în ceea ce privește responsabilitățile atribuite, activitățile întreprinse, accesul la resurse și controlul asupra acestora, precum și oportunitățile de luare a deciziilor. Genul face parte din contextul socio-cultural mai larg. Alte criterii importante pentru analiza socio-culturală includ clasa, rasa, nivelul de sărăcie, grupul etnic și vârsta (Institutul European pentru Egalitate de Gen, s.n.d.-a).

Conceptul de gen se referă la atributele și oportunitățile sociale asociate cu faptul de a fi bărbat sau femeie și la relațiile dintre femei și bărbați, fete și băieți, precum și la relațiile dintre femei și cele dintre bărbați. Aceste atribute, oportunități și relații sunt construite social și sunt învățate prin procese de socializare, ceea ce înseamnă că genul este ceva care se produce prin interacțiunea dintre oameni (UNESCO și UN Women, 2016).

2.4.2.2. Ce este egalitatea de gen?

Egalitatea de gen (egalitatea între femei și bărbați) se referă la egalitatea de drepturi, responsabilități și oportunități pentru femei și bărbați, fete și băieți. Egalitatea nu înseamnă că femeile și bărbații vor deveni la fel, ci că drepturile, responsabilitățile și oportunitățile femeilor și ale bărbaților nu vor depinde de faptul că s-au născut bărbați sau femei. Egalitatea de gen implică faptul că interesele, nevoile și prioritățile atât ale femeilor, cât și ale bărbaților sunt luate în considerare, recunoscând diversitatea diferitelor grupuri de femei și bărbați. Egalitatea de gen nu este o chestiune care privește doar femeile, ci ar trebui să privească și să implice pe deplin atât bărbații, cât și femeile. Egalitatea între femei și bărbați este considerată atât o chestiune legată de drepturile omului, cât și o condiție prealabilă și un indicator al dezvoltării durabile centrate pe oameni. (Institutul European pentru Egalitate de Gen, s.n.d.-a).

Progresele în direcția realizării egalității de gen sunt măsurate prin examinarea reprezentării bărbaților și femeilor într-o serie de roluri, pe baza unor date privind indicatorii dezagregate pe sexe din domeniile economic, cultural și social. 

Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) Indicele UE al egalității de gen (Institutul European pentru Egalitate de Gen, s.d.-b) oferă o măsură ușor de interpretat a egalității de gen în UE în 6 domenii de politică cheie – muncă, bani, cunoștințe, timp, putere și sănătate, precum și două domenii satelit (violență și inegalități intersectoriale). Există, de asemenea, o serie de indici comparativi internaționali privind egalitatea de gen care arată diferențele dintre situația femeilor și cea a bărbaților, oferind o modalitate de a compara realizările țărilor.

Datele statistice furnizate în funcție de sex permit evidențierea diferențelor din viața femeilor și a bărbaților, a fetelor și a băieților. Atunci când se analizează cauzele inegalității pe baza diferențelor statistice (faptice) dintre femei și bărbați, trebuie luate în considerare diferitele norme sociale, reguli, roluri de gen, atitudini, așteptări stereotipice, care se aplică femeilor și bărbaților. Conceptul de sex este biologic, în timp ce genul este interpretarea culturală sau socială a sexului (Cole, 2019).

În fiecare societate, așteptările privind normele și rolurile de gen sunt diferite, adică ceea ce se așteaptă, ceea ce este permis și valorizat pentru femei este diferit de ceea ce se așteaptă și e permis și valorizat pentru bărbați.

Conceptul opus egalității de gen este inegalitatea.

Inegalitatea de gen se referă la situațiile în care o situație juridică, socială și culturală în care sexul și/sau genul determină drepturi și oportunități diferite pentru femei și bărbați, se reflectă în accesul inegal la drepturi sau în beneficierea de drepturi, precum și în asumarea unor roluri sociale și culturale stereotipate. Acestea afectează statutul lor în toate domeniile vieții în societate, fie că este vorba de viața publică sau privată, în familie sau pe piața muncii, în viața economică sau politică, în ceea ce privește puterea și procesul de luare a deciziilor, precum și în relațiile sociale de gen. În aproape toate societățile, femeile se află într-o poziție inferioară față de bărbați (Institutul European pentru Egalitate de Gen, s.n.d.-c).

Diferențele de comportament, roluri sociale, drepturi, îndatoriri, responsabilități și oportunități ale femeilor și bărbaților nu rezultă din diferențe biologice-fiziologice imuabile, ci sunt construite social – astfel încât se poate spune că atât indivizii, cât și toate instituțiile, procesele, practicile, simbolurile și alți factori sociali produc și mențin diferențele de gen și, adesea, inegalitatea de gen.

Diferențele opuse între fete și băieți nu sunt înnăscute și predeterminate, ci aceste diferențe și inegalități sunt create de lumi diferite de experiență. De exemplu, băieților li se oferă mai multă libertate în ceea ce privește comportamentul și exprimarea de sine; progresul fetelor este explicat prin sârguința lor, iar cel al băieților prin talentul lor; eșecul fetelor este interpretat ca o lipsă de talent, în timp ce eșecul sau performanța slabă a băieților poate fi atribuită lenei.  Băieții au mai multe șanse de a fi asociați cu caracteristici stereotipice, cum ar fi activitatea, setea de succes, agresivitatea, gălăgia etc. Fetele, pe de altă parte, sunt văzute ca fiind ascultătoare, afectuoase, sensibile și mai receptive la ordinele profesorilor. Aceste așteptări sunt percepute și de copii, care se comportă în conformitate cu ele (Haridus ja sugu, s.n.).

De exemplu, modul în care profesorii vorbesc cu elevii de sex masculin și feminin joacă un rol în modul în care fetele și băieții învață să se privească reciproc. Poziția inferioară a femeilor în societate este adesea reflectată prin limbaj. Limbajul sexist este limbajul care este pur și simplu sexist, cum ar fi „Fii bărbat” sau faptul de a spune unui băiat sau unei fete că aleargă, plânge sau aruncă „ca o fată”, dar adesea este mai subtil și uneori chiar bine intenționat, cum ar fi complimentele adresate fetelor cu privire la aspectul lor sau sublinierea faptului că băieții trebuie să fie „curajoși” – dar poate fi la fel de dăunător în contextul mesajelor de gen. (Gestetner, 2015)                      

De exemplu, „Băieții vor fi băieți” poate fi rostit sau poate fi o opinie nerostită, care informează așteptările față de „băieți” ca grup. Această expresie este utilizată pentru a scuza, justifica sau anticipa un comportament dur sau perturbator din partea băieților. Nu este niciodată folosită atunci când un băiat a fost de ajutor sau amabil. Efectele sale sunt dăunătoare și nedrepte, sugerând că băieții nu se pot abține de la un comportament rău, suprimând individualitatea numeroșilor băieți care nu se comportă în acest fel și anticipând că „fetele” (din nou, ca grup) se vor comporta mai bine (Gestetner, 2015).

Socializarea de gen este un proces prin care indivizii (în special copiii și adolescenții) se dezvoltă, se schimbă și învață să „facă” genul prin internalizarea normelor și rolurilor de gen pe măsură ce interacționează cu agenții cheie de socializare, cum ar fi familia, școlile, grupurile de colegi și mass-media, rețelele sociale și alte instituții sociale. (Hoominfar, 2019). În timpul acestui proces, fetele și băieții sunt implicați activ în construirea propriilor identități de gen și sunt afectați de stereotipurile de gen și de așteptările tradiționale de gen (Vinney, 2019).

Normele de gen sunt standarde și așteptări la care femeile și bărbații se conformează în general ideii despre cum ar trebui să fie și să acționeze fetele și băieții, femeile și bărbații. (Departamentul pentru afaceri economice și sociale al ONU, Divizia de statistică, 2016). Internalizate la începutul vieții, normele de gen pot stabili un ciclu de viață de socializare și de stereotipuri de gen. Normele și stereotipurile de gen încurajează sau forțează fetele și băieții să acționeze în anumite moduri. Copiii încep să își dea seama de stereotipurile de gen până la vârsta de 10 ani și au internalizat mitul conform căruia fetele sunt vulnerabile și băieții sunt puternici și independenți (Luscombe, 2017).

Socializarea de gen poate limita băieții și fetele în explorarea talentelor și intereselor lor la potențialul lor maxim. Unele așteptări nerealiste și contradictorii pot provoca conflicte interne sau probleme psihologice. De exemplu, fetele tinere care sunt excesiv de preocupate de frumusețea feminină și de imaginea corporală pot avea tulburări de alimentație sau băieții, care sunt presați să pară „virili” și puternici în rândul colegilor, pot avea un comportament violent și pot crește cu o conștiință emoțională mult mai redusă decât fetele. 

Stereotipurile de gen sunt presupuneri despre cum sunt de obicei bărbații și femeile, sau cum ar trebui să se comporte femeile și bărbații pentru a fi „corect”. Stereotipurile sunt în mare parte inconștiente, „evidente”, adânc înrădăcinate în cultură. Stereotipurile de gen contribuie la perpetuarea inegalităților dintre femei și bărbați.

Stereotipurile se bazează, în principal, pe presupunerea că toți bărbații/băieții vor fi la fel și că le plac aceleași lucruri, iar toate femeile/femele vor fi la fel și că le plac aceleași lucruri.  Acest lucru poate duce la limitarea intereselor, abilităților și comportamentelor pe care le dezvoltă copiii.

Stereotipurile de gen sunt deseori observate în presupuneri privind trăsăturile de personalitate (de exemplu, femeile emoționale și bărbații raționali), comportamente (de exemplu, fetele liniștite și băieții agitați), preferințe, ocupații și locuri de muncă și aspect fizic. 

2.4.2.3. Cum se stabilesc obiectivele de învățare

Pentru a sprijini dezvoltarea copilului, aceștia trebuie să înțeleagă:

• Diferențele dintre sex și gen și să poată folosi exemple pentru a explica diferențele dintre aceste concepte și semnificațiile schimbătoare ale conceptului de bărbat și de femeie în timp și în cultură (cum s-au schimbat normele de gen de-a lungul istoriei).
• Rolul prejudecăților, al normelor culturale de gen și al rolurilor tradiționale de gen în modelarea practicilor comportamentale ale persoanelor de genuri diferite (de exemplu, rolurile de gen și normele de gen influențează viața oamenilor).
• Impactul diferitelor așteptări din mediul înconjurător asupra alegerilor, oportunităților și responsabilităților fetelor și băieților. Pot evalua în mod critic acești factori, reflectând asupra mesajelor conform cărora se așteaptă ca bărbații și femeile să acționeze diferit și a celor care arată că stereotipurile de gen pot duce la prejudecăți și inegalități,
• Apreciază egalitatea și principiile tratamentului egal al fetelor și băieților, al femeilor și al bărbaților.
• Este important să înțeleagă că realizarea egalității de gen este un obiectiv de dezvoltare pentru toate țările și să știe care sunt domeniile vizate de egalitatea de gen.

2.4.2.4. Egalitatea de gen și persoanele transsexuale

Atunci când vorbim despre egalitatea de gen, trebuie avut în vedere faptul că normele rigide de gen afectează în mod negativ persoanele cu identități diverse, care intră adesea în contact cu violența, rușinea și discriminarea. Discriminarea de gen se poate intersecta cu alți factori de discriminare, cum ar fi etnia, statutul socioeconomic, abilitatea fizică/mintală, vârsta, localizarea geografică, identitatea de gen și orientarea sexuală.

Atunci când definește conceptul de „gen”, Curtea Europeană de Justiție a aplicat un concept larg de „gen” în interpretarea surselor corespunzătoare de drept european (Ellis, 2005), luând în considerare, pe lângă diferențele biologice, aspectele sociale, psihologice și culturale care afectează apartenența unei persoane la unul sau la celălalt gen. Ca urmare, instanța a constatat că (K.B. împotriva National Health Service Pensions Agency și Secretary of State for Health, 2004; P împotriva S și Cornwall County Council. Egalitatea de tratament între bărbați și femei – Concedierea unui transsexual, 1996) un tratament mai puțin favorabil din cauza faptului că o persoană este transsexuală este, de asemenea, discriminare de gen.

2.4.4. BUNE PRACTICI

2.4.4.1. Videoclipuri pentru autoeducație pe temele abordate

• • Egalitatea de gen explicată de copii

  https://www.youtube.com/watch?v=hLr2GNRnmXM

  • Socializarea de gen

  https://www.youtube.com/watch?v=8QWfCrNHKYA

  • Stereotipurile de gen și educația

  https://www.youtube.com/watch?v=nrZ21nD9I-0&t=6s

  • Stereotipuri de gen

  https://www.youtube.com/watch?v=L1m3XR4Y7T8

  • Sex și gen

  https://www.youtube.com/watch?v=msqi1qEPjc0

  • Probleme cu socializarea de gen

  https://www.youtube.com/watch?v=sZYJWPRYoGw

2.4.5. REFERINȚE

Cole, N. L. (2019, July 21). How Gender Differs From Sex. ThoughtCo. https://www.thoughtco.com/gender-definition-3026335

Council of Europe. (2007). Recommendation CM/Rec(2007)13 of the Committee of Ministers to member states on gender mainstreaming in education. https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectId=09000016805d5287

Ellis, E. (2005). EU Anti-Discrimination Law. Oxford University Press, UK.

European Institute for Gender Equality. (n.d.-a). Concepts and definitions. European Institute for Gender Equality. Retrieved 2 November 2022, from https://eige.europa.eu/gender-mainstreaming/concepts-and-definitions

European Institute for Gender Equality. (n.d.-c). Gender inequality. European Institute for Gender Equality. Retrieved 1 November 2022, from https://eige.europa.eu/thesaurus/terms/1182

Gestetner, C. (2015, March 15). Gendered Language in Schools. Gender Action. https://www.genderaction.co.uk/latest-news/2019/3/14/gendered-language-in-schools

Haridus ja sugu. (n.d.). Rahvusvahelistest uuringutest selgunud seaduspärasusi. Haridus ja sugu. Retrieved 2 November 2022, from https://www.haridusjasugu.ee/uuringud/soouuringud-hariduses/rahvusvahelistest-uuringutest-selgunud-seadusparasusi/

K.B. v National Health Service Pensions Agency and Secretary of State for Health, (European Court 7 January 2004). https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-117/01

Luscombe, B. (2017, September 20). Gender Stereotypes: Kids Believe Them By Age 10. Time. https://time.com/4948607/gender-stereotypes-roles/

P v S and Cornwall County Council. Equal treatment for men and women—Dismissal of a transsexual, (European Court 30 April 1996). https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?num=C-13/94

UN Department of Economic and Social Affairs Statistics Divisio. (2016). Integrating a Gender Perspective into Statistics—Integrating a Gender Perspective into Statistics. United Nations. https://unstats.un.org/wiki/display/genderstatmanual/?preview=/79009569/85787258/Integrating-a-Gender-Perspective-into-Statistics-E.pdf

UNESCO and UN Women. (2016). Global guidance on addressing school-related gender-based violence. https://www.unwomen.org/en/digital-library/publications/2016/12/global-guidance-on-addressing-school-related-gender-based-violence

UNICEF. (2017). Gender equality: Glossary of Terms and Concepts. UNICEF Regional Office for South Asia. https://www.unicef.org/rosa/media/1761/file/Gender

Vinney, C. (2019, February 4). What Is Gender Socialization? Definition and Examples. ThoughtCo. https://www.thoughtco.com/gender-socialization-definition-examples-4582435