Learning platform

Learning platform

Ghid pentru familii

10. CONSUMUL DE PORNOGRAFIE

Timp estimat de citire:19minute
  • Telefoanele inteligente și accesul la internet sunt doi factori care au sporit disponibilitatea pornografiei pentru tineri, în special, și pentru adulți, în general.
  • Accesul la pornografie în rândul tinerilor este uneori involuntar, dar poate fi și voluntar în multe alte ocazii. Frecvența utilizării pornografiei este mai mare în rândul persoanelor LGTBQ+.
  • Unul dintre motivele accesului voluntar la pornografie este căutarea de informații, în special în rândul tinerilor care nu primesc de la părinți informații despre sexualitate sau despre diversitatea sexuală și relațională sau atunci când educația sexuală nu este inclusă în programele școlare.
  • Efectele negative pe care utilizarea timpurie a pornografiei le poate avea asupra tinerilor, în special asupra celor care nu beneficiază de o educație sexuală adecvată, sunt de amploare, afectând, printre altele, percepția lor asupra relațiilor sexuale, relațiile cu colegii și sănătatea lor mintală.
  • Educația sexuală din partea familiilor și a școlilor este considerată esențială pentru a preveni sau a atenua efectele negative pe care le poate avea pornografia.

10.1. INTRODUCERE

Două evenimente au marcat modul de viață al omenirii în ultimele decenii. Pe de o parte, utilizarea pe scară largă a internetului la viteze care au permis vizionarea optimă de clipuri video în timp real (datorită 4g) și, pe de altă parte, inventarea și răspândirea în rândul populației a telefoanelor inteligente, care au devenit de atunci un mediator privilegiat pentru toate tipurile de comunicare, divertisment, productivitate și alte activități. Printre aceste activități se numără și vizionarea de pornografie, ceea ce a dus la o schimbare fără precedent a acestui tip de conținut. Pornografia poate fi definită ca fiind o formă de material sexual explicit, care este destinat în primul rând scopului de excitare sexuală (Paton, 2013).

În acest sens, am putea face o diferență între două tipuri de pornografie. Pornografia tradițională se bazează pe imagini sau filme tipărite, distribuite în principal de distribuitorii de reviste, vândute în sex-shop-uri sau în magazinele de produse diverse (presă și video, în special) sau închiriate în secțiile pentru adulți din cluburile video. Dificultatea de acces, precum și costul și expunerea cumpărătorului au limitat impactul acestora asupra tinerilor, în special, și a adulților, în general. Pornografia online depășește multe dintre limitările observate, introducând schimbări în patru domenii specifice: 1) Îmbunătățirea calității imaginii, 2) Accesibilitatea, deoarece o mare parte din ea este gratuită, 3) Varietatea, cu o ofertă aproape nelimitată și 4) Interacțiunea, de la simpla vizionare de videoclipuri până la contactul cu persoane prin intermediul unor portaluri precum Onlyfans

Forma online a pornografiei a facilitat accesul tinerilor și adolescenților la conținutul acesteia, și la vârste din ce în ce mai mici. Un studiu efectuat în SUA pe tineri cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani a constatat că 42% dintre aceștia au fost expuși la pornografie online în anul precedent și că 34% dintre cei expuși doreau să vadă astfel de pornografie (Wolak, Mitchell și Finkelhor, 2007). Alte cercetări au obținut date similare. În acest context, familiile se întreabă în ce măsură utilizarea timpurie a pornografiei le poate afecta copiii și cum pot aborda cel mai bine această problemă cu copiii lor. La nivel național, rolul școlilor în educația sexuală a tinerilor a fost, de asemenea, pus sub semnul întrebării, fiind luate măsuri diferite în diferite țări.

În școlile din țări precum Suedia, Belgia, Austria, Țările de Jos și Estonia, se oferă educație sexuală privind aspectele fizice, cognitive, emoționale, sociale și interactive ale sexualității, începând din copilăria timpurie și progresând până la adolescență (Ketting & Ivanova, 2018). În consecință, în aceste națiuni, între 76% și 93% dintre tineri declară că ei consideră școala ca fiind o sursă de informații despre sexualitate și doar între 0,2% și 3,4% consideră pornografia ca fiind principala lor sursă de informații despre sex (Ketting & Ivanova, 2018).

În Statele Unite, însă, școlile au o abordare diferită. În 2020, 39 din cele 50 de state americane au impus educația sexuală și HIV în școli, dar numai 17 state au cerut ca educația sexuală să fie corectă din punct de vedere medical, iar 19 state au cerut ca tinerilor să li se predea mesaje represive, cum ar fi acela că activitatea sexuală în parteneriat este adecvată numai în cadrul căsătoriei (Guttmacher Institute, 2020). Prin urmare, nu este surprinzător faptul că mulți tineri americani caută informații despre sex din alte surse decât școala, inclusiv din pornografie.

În ceea ce privește persoanele LGTBQ+, cercetările anterioare au constatat o frecvență mai mare a consumului de pornografie în comparație cu persoanele heterosexuale. Se poate presupune că se pot observa rate mai mari de prevalență a consumului de pornografie pe parcursul vieții în rândul adolescenților LGBTQ+ decât în rândul adolescenților heterosexuali (în special în rândul băieților LGBTQ+) (Luder et al., 2011; Mattebo, Tydén, Häggström-Nordin, Nilsson, & Larsson, 2016), probabil datorită rolurilor legate de căutarea de informații și de identitatea sexuală ale utilizării pornografiei (Arrington-Sanders et al., 2015; Bradford et al., 2019; Vandenbosch & van Oosten, 2018). Această căutare de informații, prezentă și la heterosexuali, pare să apară într-o măsură mai mare în rândul tinerilor LGTBQ+.

10.2. DEZVOLTAREA SUBIECTULUI

10.2.1. Efectele utilizării pornografiei la tineri

Efectele accesului timpuriu la pornografie asupra adolescenților sunt diverse. Pe de o parte, în mai multe studii, utilizarea pornografiei pare să fie asociată cu creșterea practicilor sexuale nesigure și cu mai mulți parteneri sexuali (Harkness, Mullan și Blaszczynski, 2015; Morgan, 2011), precum și cu o probabilitate crescută de a face sex fără prezervativ în rândul bărbaților care fac sex cu bărbați (de exemplu, Schrimshaw, Antebi-Gruszka și Downing, 2016). Cu toate acestea, într-un studiu longitudinal care a examinat efectele utilizării pornografiei asupra comportamentelor sexuale de risc (Peter & Valkenburg, 2011), utilizarea pornografiei nu a fost asociată cu comportamentele sexuale de risc ale adolescenților în timp, iar orientarea sexuală nu a avut un efect asupra acestei asocieri.

Pe de altă parte, reacții precum scăderea satisfacției sexuale, tendința de a se angaja în comportamente observate în scenele pornografice – cu distorsionarea imaginii femeilor (Knudsen, Löfgren-Mårtenson și Månsson, 2007) -, creșterea comportamentelor de risc legate de sănătatea sexuală și reproductivă (cum ar fi nefolosirea prezervativelor atât în relațiile heterosexuale, cât și în cele homosexuale) (de ex, Wingood, DiClemente, Harrington, Davies, & Hook, 2001), creșterea probabilității de a comite agresiuni sexuale, dependența de consumul de materiale pornografice (de exemplu, Wright & Bae, 2016) și chiar legături între vizionarea pornografiei și problemele de sănătate mintală (Lim, Carrotte, & Hellard, 2015).

Utilizarea pornografiei a fost, de asemenea, găsită în cel puțin cinci studii longitudinale diferite pentru a fi asociată cu o performanță academică redusă la bărbați (Beyens, Vandenbosch & Eggermont, 2015), o probabilitate crescută de a avea relații sexuale timpurii și alte comportamente sexuale (de exemplu, Brown & L’Engle, 2009). Deși efectele constatate sunt împărtășite de ambele sexe, dovezile arată că băieții adolescenți au un contact mai mare cu pornografia, sunt, de asemenea, expuși la vârste mai mici decât fetele, vizualizează imagini mai extreme (Sabina, Wolak și Finkelhor, 2008) și sunt mai susceptibili de a fi implicați în situații de sexting (de exemplu, Stanley et al., 2016). Nu există studii care utilizează eșantioane LGTBQ+ care să fi examinat dacă există diferențe în acești factori pe baza orientării sexuale.

Nevoile de dezvoltare determinate de impulsurile sexuale, cum ar fi excitarea sexuală și debutul masturbării, care sunt direct influențate de androgeni (Wierckx et al., 2011) pot fi unele dintre motivele care îi determină pe băieți să consume mai mult pornografie. În schimb, fetele au tendința de a căuta pornografie în contextul relațiilor romantice (Sevcíková, & Daneback, 2014), iar curiozitatea este cel mai frecvent motiv pentru căutarea pornografiei (Wallmyr, & Welin, 2006).

10.2.2. Mituri comune

Vizionarea pornografiei la o vârstă fragedă este adesea asociată cu o experiență și cunoștințe reduse. Ca urmare, o serie de mituri din pornografie pot afecta convingerile despre sex, relații și chiar percepțiile privind imaginea de sine.

Cele mai frecvente mituri sunt următoarele:

  1. Practici sexuale nesigure: nimeni nu folosește prezervative
  2. Imaginea corporală: o femeie sexy este subțire și curbată
  3. Imaginea corporală: un partener bun are un penis mare
  4. Atât bărbații, cât și femeile sunt gata să facă sex în câteva secunde
  5. Cu cât durează mai mult sexul, cu atât mai bine
  6. Doar organele genitale sunt folosite pentru sex
  7. Sex = penetrare
  8. Nu vorbiți în timpul sexului
  9. Sexul se termină întotdeauna cu orgasm (simultan) sau cu ejaculare masculină

10.2.3. Educație sexuală

Educația sexuală oferită de părinți și școli are un efect pozitiv asupra comportamentelor acelor tineri care privesc pornografia la o vârstă fragedă, reducând, printre altele, influența miturilor asupra dezvoltării sexualității tinerilor. În plus, s-a constatat că, atunci când adolescenții percep că au avut recent o conversație utilă cu părinții lor despre sex, este mai puțin probabil ca aceștia să raporteze că privesc pornografia ca pe o sursă utilă de informații despre cum să facă sex. De asemenea, s-a constatat că, atunci când părinții au discutat despre sex în ultimul an, adolescenții au fost de două ori mai puțin susceptibili să raporteze că pornografia a fost cea mai utilă sursă de informații despre cum să facă sex. Atunci când cea mai recentă discuție a părinților despre sex a avut loc cu mai mult de un an înainte, procentul de adolescenți care au perceput pornografia ca fiind cea mai utilă sursă de informații despre cum să facă sex s-a dublat (Andrie, Sakou, Tzavela, Richardson și Tsitsika, 2021).

Unele familii încearcă să întârzie accesul la pornografie prin măsuri restrictive, cum ar fi includerea de filtre, controale parentale, interdicții de acces sau altele similare pe dispozitivele copiilor lor. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu s-au dovedit a fi eficiente dacă nu sunt însoțite de informații adecvate despre ce este pornografia. De fapt, în multe cazuri, efectul utilizării doar a măsurilor restrictive este adesea invers, copiii/adolescenții accesând pornografia prin intermediul dispozitivelor altor copii fără astfel de filtre sau prin intermediul propriilor smartphone-uri ale părinților lor. Prin urmare, educația sexuală în această privință este esențială.

O perspectivă care este promovată în prezent în cadrul educației sexuale se numește alfabetizare pornografică. Alfabetizarea pornografică a fost definită ca fiind „un cadru din care tinerii pot examina critic și da sens imaginilor sexuale pe care le văd” (Hutchings, 2017, p. 292). S-a demonstrat că tinerii care dobândesc abilități de alfabetizare mediatică au o capacitate mai mare de a deconstrui mesajele mediatice și intențiile din spatele prezentării lor decât cei care nu au făcut-o (Austin et al., 2006). Există o nevoie clară de a sprijini tinerii pentru a dezvolta competența de a distinge modelele pozitive și negative de sănătate sexuală și relații sexuale din pornografia pe care o urmăresc, iar alfabetizarea pornografică pare a fi utilă pentru a-i dota cu suficiente abilități în acest sens.

– 10.3. SITUAȚII DE DISCRIMINARE LEGATE DE SUBIECT

  1. Un părinte își dă seama că și copilul lor a vizionat pornografie și îl cenzurează imediat pentru vizionare și îi interzice să folosească telefonul mobil pentru restul zilei (reacție nedorită). Reacție recomandată: discutați cu copilul și abordați-i interesele și preocupările într-un mod natural. Încercați să înțelegeți de ce vizionau pornografie și ghidați-i spre surse de încredere. Discutați cu ei dacă au nevoie de ajutor sau de informații.
  2. Un părinte îi spune altuia că a instalat un super-filtru pe telefonul mobil al copilului său care împiedică accesul la pornografie. Filtrul nu afectează doar accesul la pornografie, ci și la alte căutări mai puțin „sensibile”, astfel încât copilul lor trebuie să caute de pe telefoanele mobile ale altor prieteni. Acest tip de măsură nu este recomandat de unul singur, deoarece, în cazul în care astfel de măsuri ar fi eficiente, probabil că singurul lucru care s-ar obține ar fi să nu se afle unde se uită copilul la pornografie. Probabil că părintele își forțează copilul adolescent să se implice în practici mai riscante: vizionarea de pornografie în cyber-cafe-uri sau pe calculatoare publice (centre educaționale sau culturale), vizionarea de pornografie cu prietenii, obținerea altor dispozitive în mod ascuns etc. Acțiune recomandată: educați în utilizarea tehnologiei, nu o interziceți dacă sunt suficient de mari pentru a o folosi (Colom & Ballester, 2016). De asemenea, educați cu privire la ceea ce este pornografia și la ce servește aceasta.
  3. Un părinte îi transmite copilului său următorul mesaj despre pornografie: „Pornografia este întotdeauna la fel, plictisitoare. Nu merită să-ți pierzi timpul să te uiți la acest tip de conținut. Dacă o faci, te voi pedepsi”. Acțiune recomandată: Nu vă adresați copilului dumneavoastră în acești termeni dacă îl vedeți vizionând pornografie. Acest tip de afirmație nu este recomandabil, deoarece adolescenții și tinerii au de obicei o experiență complet diferită: este foarte variată și diversă, prezentând practici foarte diferite, răspunzând la toate cererile lor și oferindu-le multe posibilități. Dacă nu se înțelege acest lucru, nu se înțelege cum poate un adolescent să petreacă ore și ore uitându-se la pornografie.

10.4. BUNE PRACTICI

Soluția pentru ca și copiii să nu se uite la pornografie nu este interzicerea accesului online, ci mai degrabă o utilizare adecvată a modului în care se poate accesa internetul. Bineînțeles, sfătuiți într-un proces de educație sexuală și afectivă (Kornblit, & Sustas, 2014). Nu cenzura, ci construirea capacității critice de a înțelege ce înseamnă pornografia, abordând fenomenul pornografiei din perspectiva maturizării relațiilor interpersonale. Uneori, copiii cu vârste cuprinse între șapte și unsprezece ani îndrăznesc să pună întrebări, dar dacă adulții (părinți, frați mai mari, educatori) evită să vorbească despre sexualitate și nu se simt ascultați, vor căuta răspunsuri pe internet sau la colegii lor, care vor ajunge să le recomande să caute pe internet (Gathem, 2015).

Întreaga societate trebuie să fie implicată în acest proces, dar mai ales serviciile de sănătate și educație și familiile. Relațiile din cadrul familiei și cu prietenii sunt esențiale în dezvoltarea stilului de viață al adolescenților și în dezvoltarea lor socială și emoțională. Stilul parental și tipul de comunicare în familie moderează tipul de consum și impactul pe care internetul îl are asupra adolescenților. Relațiile intrafamiliale pozitive reduc probabilitatea unui comportament online problematic (de exemplu, Ispa et al., 2013; Jiménez, & García, 2013; Wisenblit, Priluck & Pirog, 2013).

Există resurse interesante pe internet pe care familiile și educatorii le pot folosi pentru a afla cum să abordeze educația sexuală a copiilor în funcție de vârsta lor. De exemplu, vă recomandăm să accesați https://thepornconversation.org/ (care este un proiect non-profit al lui Erika Lust care oferă instrumente gratuite și ușor accesibile pentru familii și educatori pentru a vorbi cu tinerii despre sex – începând cu subiectul educației pornografice), sau https://saferinternet.org.uk/online-issue/pornography, (site care oferă informații pentru părinți și educatori despre aspecte legate de sexualitate, inclusiv pornografie, care îi pot ajuta să vorbească cu copiii/elevii lor despre aceste aspecte și, în cele din urmă, să îi ajute să dezvolte atitudini sănătoase și pozitive față de sex, relații și propriul corp). 

10.5. REFERINȚE

Andrie, E. K., Sakou, I. I., Tzavela, E. C., Richardson, C., & Tsitsika, A. K. (2021). Adolescents’ Online Pornography Exposure and Its Relationship to Sociodemographic and Psychopathological Correlates: A Cross-Sectional Study in Six European Countries. Children, 8, 925.

Arrington-Sanders, R., Harper, G. W., Morgan, A., Ogunbajo, A., Trent, M., & Fortenberry, J. D. (2015). The role of sexually explicit material in the sexual development of same-sex-attracted black adolescent males. The Archives of Sexual Behavior, 44, 597–608.

Austin, E. W., Pinkleton, B. E., & Johnson, J. Q. (2006). Benefits and costs of Channel One in a middle school setting and the role of media-literacy training. Pediatrics, 117, e423–e433. doi:10.1542/peds.2005-0953

Beyens, I., Vandenbosch, L., & Eggermont, S. (2015). Early adolescent boys’ exposure to Internet pornography: relationships to pubertal timing, sensation seeking, and academic performance. J Early Adolesc, 35, 1045–1068.

Bradford, N. J., De Witt, J., Decker, J., Berg, D. R., Spencer, K. G., & Ross, M. W. (2019). Sex education and transgender youth: trust means material by and for queer and trans people. Sex Education Research, 19, 84–98.

Brown, J., & L’Engle, K. (2009) X-rated sexual attitudes and behaviours associated with US early adolescents’ exposure to sexually explicit media. Commun Res, 36,129–151.

Brown, J. D, L’Engle, K. L., Pardun, C. J, Guo, G., Kenneavy, K., & Jackson, C. (2006). Sexy media matter: Exposure to sexual content in music, movies, television, and magazines predicts Black and White adolescents’ sexual behaviour. Pediatr, 117, 1018–1027.

Gathem, K. Von Der (2015). Cuéntamelo todo. Barcelona: Takatuka.

Guttmacher Institute. (2020). Sex and HIV education. Guttmacher Institute. Retrieved April 25 from https://www.guttmacher.org/state-policy/explore/sex-and-hiv-education?gclid=CjwKCAjwv41BRAhEiwAtMDLsjjEJeUPqmKeutsIUjf06DDILUmW2j0hDXgImmlpbw3UZ1mgfe_S7xoCm8cQAvD_BwE

Harkness, E. L., Mullan, B., & Blaszczynski, A. (2015). Association between pornography use and sexual risk behaviours in adult consumers. Cyberpsychology, Behaviour, and Social Networking, 18, 59–71.

Hutchings, N. (2017). Porn literacy: Raising sexually intelligent young people. The Journal of Sexual Medicine, 14, e292. doi:10.1016/j.jsxm.2017.04.405

Ispa, J. M., Csizmadia, A., Rudy, D., Fine, M. A., Krull, J. L., Bradley, R. H. & Cabrera, N. (2013). Patterns of maternal directiveness by ethnicity among Early Head Start research participants. Parenting, 13(1), 58-75.

Jiménez, A. G., De-Ayala-López, M. C.& García, B. C. (2013). Hábitos de uso en Internet y en las redes sociales de los adolescentes españoles. Comunicar, 41(21), 195-204

Ketting, E., & Ivanova, O. (2018). Sexuality education in Europe and Central Asia: State of the art and recent developments. Retrieved April 25 from https://www.ippfe n.org/sites/ippfe n/files/2018-05/Comprehensive%20Country%20Report%20on%20CSE%20in%20Europe%20and%20Central%20Asi a_0.pdf

Kornblit, A. L. & Sustas, S. (2014). La sexualidad va a la escuela. Buenos Aires: Edit. Biblos

Knudsen, S. V., Löfgren-Mårtenson, L., & Månsson, S. A. (2007). Generación P: youth, gender and pornography. Aarhus, Dinamarca Aarhus Univ. 2007.

Lim, M. S. C., Carrotte, E. R., & Hellard, M. E. (2015). The impact of pornography on gender-based violence, sexual health and well-being: what do we know? J Epidemiol Community Heal, 70 (1), 3 – 5.

Luder, M. T., Pittet, I., Berchtold, A., Akré, C., Michaud, P. A., & Surís, J. C. (2011). Associations between online pornography and sexual behavior among adolescents: myth or reality? The Archives of Sexual Behavior, 40, 1027–1035.

Mattebo, M., Tydén, T., Häggström-Nordin, E., Nilsson, K. W., & Larsson, M. (2016). Pornography consumption among adolescent girls in Sweden. The European Journal of Contraception & Reproductive Health Care, 21, 295-302

Morgan, E. M. (2011). Associations between young adults’ use of sexually explicit materials and their sexual preferences, behaviors, and satisfaction. J Sex Res, 48(6):520–30.

Paton, L. (2013). What’s in a story? A resource for working with young people addressing the role of pornography. New Zeland: Familiy planning (Frances Bird).

Peter, J., & Valkenburg, P. M. (2011). The influence of sexually explicit Internet material on sexual risk behavior: a comparison of adolescents and adults. Journal of Health Communication, 16, 750-765.

Sabina, C., Wolak, J., & Finkelhor, D. (2008). The Nature and Dynamics of Internet Pornography Exposure for Youth. Cyberpsychol. Behav, 11, 691–693.

Schrimshaw, E, W., Antebi-Gruszka, N., & Downing, M. J. (2016). Viewing of internet-based sexually explicit media as a risk factor for condomless anal sex among men who have sex with men in four U.S. Cities. PLoS ONE, 11.

Sevˇcíková, A., & Daneback, K. (2014). Online pornography use in adolescence: Age and gender differences. Eur. J. Dev. Psychol, 11, 674–686.

Stanley, N., Barter, C., Wood, M., Aghtaie, N., Larkins, C., Lanau, A. &, Överlien, C. (2016). Pornography, Sexual Coercion and Abuse and Sexting in Young People’s Intimate Relationships: A European Study. J. Interpers. Violence, 33, 2919–2944.

Vandenbosch, L., & van Oosten, J. M. F. (2018). Explaining the relationship between sexually explicit Internet material and casual sex: a two-step mediation model. The Archives of Sexual Behavior, 47,1465-1480

Wallmyr, G., & Welin, C. (2006). Young people, pornography, and sexuality: Sources and attitudes. J. Sch. Nurs, 22, 290–295.

Wierckx, K., Elaut, E., Van Caenegem, E., Van De Peer, F., Dedecker, D., Van Houdenhove, E., & T’Sjoen, G. (2011). Sexual desire in female-to-male transsexual persons: Exploration of the role of testosterone administration. Eur. J. Endocrinol, 165, 331–337.

Wingood, G. M., DiClemente, R. J., Harrington, K., Davies, S., Hook, E. W., & Oh, M. K. (2001). Exposure to x-rated movies and adolescents’ sexual and contraceptive-related attitudes and behaviours. Pediatrics, 107, 1116–1119.

Wisenblit, J. Z., Priluck, R. & Pirog, S. F. (2013). The Influence of Parental Styles on Children’s Consumption. Journal of Consumer Marketing, 30(4), 320-327

Wolak, J., Mitchell, K., & Finkelhor, D. (2006). Online Victimization of Youth: 5 Years Later. Alexandria, VA: National Centre for Missing & Exploited Children.

Wright, P. J., & Bae, S. (2016). Pornography and male socialization. In Y. J. Wong, & S. R. Wester (Eds.). APA Handb men masculinities (pp 551–568) Washington, DC Am Psychol Assoc.

Share this Doc

10. CONSUMUL DE PORNOGRAFIE

Or copy link

CONTENTS