Learning platform

Learning platform

5. COMUNICARE

5.6. TRĂDAREA ÎNCREDERII

Timp estimat de citire:11minute
  • Încrederea este o resursă valoroasă de la nivel individual, la nivel de relații și la nivel societal
  • Trădarea încrederii se manifestă prin minciună, manipulare, încălcarea limitelor, împărtășirea de informații personale etc.
  • Consecințele trădării încrederii includ suferință, pierderea încrederii, îndoiala de sine, sentimentul de vulnerabilitate, izolare
  • Trădarea încrederii are un impact atât la nivel mental, cât și la nivel fizic

5.6.1. INTRODUCERE

Trădarea încrederii este actul de a face ceva rău sau dureros față de cineva care provoacă o pierdere de respect. Trădarea încrederii poate avea loc între două persoane, între un grup sau chiar la nivel de societate și se poate întâmpla în orice context (Psychology Today, 2014). Felul în care o abordăm este ceea ce ne modelează mentalitatea și viitoarele noastre conexiuni.

5.6.2. DEZVOLTAREA SUBTEMEI

Un studiu recent care a analizat legătura dintre egalitatea de gen și încredere a ajuns la concluzia că valorile egalității de gen sunt importante pentru încrederea socială (Cho, 2016). Cu alte cuvinte, societățile care au acordat prioritate egalității de gen au observat că valorile legate de gen (cum ar fi corectitudinea) reprezintă un factor important al încrederii sociale. Pe de altă parte, societățile în care egalitatea de gen nu era o prioritate și în care valorile legate de egalitatea de gen nu erau un factor important al încrederii sociale, erau mai predispuse la o neîncredere socială generală și la discriminare. Studiul a arătat că valorile discriminatorii de gen au afectat în mod negativ pe toată lumea din societate, nu doar pe femei.

5.6.2.1.  Cum poți trăda încrederea cuiva?

Trădarea încrederii cuiva poate lua forme foarte diferite și poate avea o varietate de consecințe atât asupra persoanei a cărei încredere este trădată, cât și asupra relației dintre părțile implicate. Acest lucru se poate întâmpla la nivel individual, la nivel de relație sau la nivel de grup/societate.

  • Depășirea granițelor

Atunci când se stabilesc anumite limite într-o relație (poate fi vorba de o prietenie, o relație romantică sau orice alt tip de legătură între două sau mai multe persoane), respectarea lor înseamnă asigurarea unui spațiu mai sigur pentru toți cei implicați, astfel încât aceștia să se simtă confortabil în interacțiune. Trecerea acestor limite, indiferent dacă sunt limite mentale/emoționale/fizice, este o formă de trădare a încrederii, deoarece îndepărtează acel sentiment de siguranță și de a fi sigur că interacțiunea este ghidată într-un mod care să protejeze persoanele implicate. Limitele personale sunt plasate pentru a proteja persoana care le-a plasat. Prin depășirea lor, spațiul personal și sentimentul de siguranță în cadrul situației este luat de la acea persoană. Chiar și micile gesturi fizice sau deschiderea unor subiecte specifice care depășesc limitele unei persoane pot avea un impact mare din cauza a ceea ce reprezintă – îndepărtarea de la un acord comun și preluarea controlului asupra interacțiunii.

  • Schimbul de informații personale

Împărtășirea de informații personale care ți s-au încredințat poate fi foarte periculoasă atunci când vorbim despre egalitatea de gen sau despre procesele de autodescoperire. Din cauza vulnerabilității și a nivelului de expunere pe care îl aduc aceste interacțiuni, există un risc constant de violență bazată pe gen, fobie LGBTQ+ sau fobie față de practicile non-normative. Împărtășirea acestui tip de informații nu numai că dăunează relației dintre tine și persoana care ți-a încredințat aceste informații, dar există șansa ca alegerile tale să pună în pericol siguranța acesteia (siguranța mentală și fizică).

  • Minciună și manipulare

O altă formă de trădare a încrederii constă în minciuna sau manipularea conversației într-un mod care depășește limitele stabilite sau direcția interacțiunii. Orice formă de minciună, inclusiv minciuna prin omisiune, este o formă de trădare a încrederii, deoarece persoana care primește informația nu poate avea o imagine completă a ceea ce se întâmplă și, prin urmare, deciziile sale (privind modul în care interacționează sau ceea ce dorește să facă) sunt manipulate prin reținerea unor informații care ar fi putut schimba întregul rezultat al situației. 

5.6.2.2. Consecințele trădării încrederii

Consecințele trădării încrederii se pot manifesta atât la nivel mental, cât și la nivel fizic. Faptul că ți se trădează încrederea poate aduce suferință, sentimentul de vulnerabilitate și expunere, pierderea încrederii în ceilalți, singurătate și chiar îndoială de sine (Psychology Today, 2014). În momentul în care încrederea cuiva este trădată în mod constant, există șansa ca și consecințele menționate mai sus să îi afecteze la nivel mental până în punctul în care încep să se izoleze, deoarece au impresia că nu pot avea încredere în nimeni. În timpul acestui proces, dacă oamenii continuă să le încalce limitele, îndoiala de sine devine un efect comun, făcând ca persoanele să înceapă să se îndoiască de ele însăși, să se întrebe dacă nu cumva este ceva în neregulă cu ele sau poate să se gândească că nu merită încrederea oamenilor. Aceste sentimente de întrebare constantă ar putea duce la sentimente de nedemnitate și insuficiență. 

5.6.2.3. Ce trebuie să faceți după ce ați trădat încrederea cuiva/v-a fost trădată încrederea 

  • Nu vă grăbiți să procesați

    Dacă cineva v-a trădat încrederea, luați-vă timp pentru a reevalua nevoile în acea situație. Făcând acest lucru, vă puteți asigura, de asemenea, că reacțiile dvs. față de acea persoană se vor baza mai degrabă pe un punct de vedere rațional decât pe unul emoțional. Dacă vă luați timp pentru a procesa ceea ce se întâmplă, puteți, de asemenea, să vă reevaluați limitele și modul în care ați dori să gestionați posibilul conflict.

    • Vorbiți despre asta

    Dacă este posibil, o discuție cu persoana care v-a trădat încrederea vă poate ajuta să clarificați care au fost așteptările dumneavoastră și cum v-a afectat comportamentul acesteia. Nu orice trădare are la bază intenții negative și, discutând despre asta, vă puteți asigura că nu au existat neînțelegeri.

– 5.6.3. SITUAȚII DE DISCRIMINARE LEGATE DE SUBIECT

Y este un copil de 14 ani care începe școala generală și tocmai a primit un telefon nou drept cadou de ziua lui. În timp ce încărca noul telefon și făcea transferul de date de pe cel vechi pe cel nou, a lăsat ambele telefoane pe tejgheaua din bucătărie și s-a dus în camera sa. Între timp, mama lui se afla în bucătărie, citind câteva rețete noi. În timpul transferului de date, noul telefon a început să vibreze din cauza notificărilor pe care le primea. Când a auzit acest lucru, mama s-a dus să verifice ce se întâmplă și a văzut o conversație deschisă cu un mesaj pe care l-a citit și care nu i-a plăcut. Mesajul era de la partenerul lui Y și era un comentariu care se adresa relației pe care Y o avea cu părinții lui. Intrigată și dorind să afle mai multe, mama a deschis conversația de pe telefonul lui Y și a început să deruleze în jos și să citească cât de mult a putut, uitându-se la tot ce își trimiteau unul altuia, inclusiv poze și mesaje intime. 

După un timp, Y a ieșit din cameră, a văzut ce se întâmplă și a luat telefonul de la mama lui. Y a început să spună că nu îi era respectată intimitatea, în timp ce mama lui țipa la el spunându-i că ceea ce face este complet greșit și că trebuie să continue să citească mesajele și să afle mai multe, deoarece aceasta era singura modalitate de a-l proteja. Acea situație a fost un punct de cotitură pentru Y, în vârstă de 14 ani, deoarece încrederea lui fusese trădată și intimitatea lui nu fusese respectată. 

Acest tip de situații se întâmplă des și gestionarea lor este un factor important în dezvoltarea copiilor.

Ce s-ar fi putut face în această situație, atunci când mama a văzut primul mesaj pe telefonul lui Y, ar fi putut să lase telefonul jos, să se ducă la Y și să îi ceară să aibă o discuție despre asta. În acest fel, ea ar fi transmis mesajul că ar dori să aibă o relație mai deschisă și de încredere și i-ar fi dat lui Y șansa de a explica situația înainte de a trage concluzii pripite sau de a-i invada intimitatea. Invadând intimitatea unui copil și/sau evitând subiectul, ați putea să îl puneți pe acel copil într-o poziție mai vulnerabilă și mai periculoasă, contribuind la faptul că acesta se va îndepărta și va ascunde informațiile de la dumneavoastră.

5.6.4. BUNE PRACTICI

5.6.4.1. Cum să evitați să trădați încrederea cuiva

    • Cereți consimțământul

    Indiferent dacă este vorba de o limită fizică sau dacă doriți să împărtășiți anumite informații despre/cu ei, întrebați înainte de a acționa.

    • Fiți sincer în comunicare

    Încercați să evitați să împărtășiți doar unele părți din informațiile legate de o situație, deoarece acest lucru ar duce la manipularea conversației în favoarea dumneavoastră. În schimb, fiți sinceri și deschiși în comunicare.

    • Stabiliți limitele 

    Stabilirea unor limite de la început poate fi de mare ajutor, mai ales în interacțiunile cu persoane noi. Aceste limite pot fi exprimate sub forma unei dorințe, cum ar fi „Aș dori ca informațiile pe care le împărtășesc cu tine să rămână între noi” sau pot lua forma oferirii de opțiuni, cum ar fi „Dacă vrei să împărtășești aceste informații despre mine/noi, te rog să mă întrebi înainte de a o face”. Cea de-a doua opțiune nu se concentrează pe ceea ce va fi împărtășit în mod specific, ci mai degrabă pe cum și cu cine.

    • Comunicați clar intențiile

    Dacă știți că există ceva ce nu vă place sau nu doriți să se întâmple, încercați să vă comunicați clar intențiile. Niciunul dintre noi nu citește gândurile și nici nu ar trebui să o facem. Este complet în regulă să nu vă cunoașteți intențiile exacte de la început și totuși să împărtășiți acest lucru cu celelalte persoane implicate. Acest tip de împărtășire poate arăta astfel: „Nu sunt complet sigur dacă vreau să împărtășesc aceste informații cu ceilalți. Mă voi gândi la asta în timp ce discutăm” sau „Mă simt bine până acum, dar nu sunt sigur că aceasta este direcția pe care vreau să o ia conversația. Putem continua încă puțin și te voi anunța dacă nu mă simt confortabil?”. Ceea ce contează este că, în ciuda faptului că nu sunteți sigur de ceea ce vă doriți, a fi clar în legătură cu acest lucru îi va ajuta pe toți cei implicați în conversație.

5.6.5. REFERINȚE

Cho, S.-Y. (2016). Does Gender Equality Promote Social Trust? An Empirical Analysis. World Development, 88, 175–187. Retrieved from https://doi.org/10.1016/j.worlddev.2016.07.019.

Psychology Today (2014). Trust and Betrayal. Retrieved from https://www.psychologytoday.com/us/blog/anger-in-the-age-entitlement/201401/trust-and-betrayal.

Share this Doc

5.6. TRĂDAREA ÎNCREDERII

Or copy link

CONTENTS