6.3. PRACTICI NON-NORMATIVE

6.3.1. INTRODUCERE

Fiecare societate se ghidează după anumite valori, atitudini și mentalități pentru a crea o mentalitate și o percepție convențională. Aceste practici sunt împărțite în practici normative, cele care sunt normalizate și percepute ca făcând parte din viața de zi cu zi, și practici non-normative, cele care sunt percepute ca fiind neobișnuite, uneori chiar ciudate sau greșite. Cadrul geografic, religia și mediul cultural și social sunt toți factori care influențează ceea ce este perceput ca fiind normativ și ceea ce nu este.

6.3.2. DEZVOLTAREA SUBTEMEI

6.3.2.1. Practici normative

Normativitatea se referă la faptul că anumite acțiuni, atitudini sau stări mentale sunt considerate justificate, o stare în care oamenii ar trebui să se afle (Normative and non-normative influences, 2022). Practicile normative reprezintă practicile despre care se consideră că se încadrează în interiorul acelei normativități, lăsând tot ceea ce nu se încadrează în aceste criterii, în exterior. Conceptul de normativitate poate fi adesea legat de etică, făcând ca oamenii să perceapă anumite comportamente mai etice, deoarece acestea se încadrează în normele și criteriile considerate justificate. Un bun exemplu pentru o practică și o atitudine normativă este modul în care oamenii percep heterosexualitatea. Pentru că se încadrează în categoriile pe care oamenii le-au plasat în cutia normativității, a fi heterosexual este perceput ca un dat, ca fiind „normal”, în timp ce a avea orice altă sexualitate este considerată în afara normei, având în același timp un stigmat atașat, deoarece persoanele non-heterosexuale nu ar putea îndeplini criteriile de a fi etichetate ca fiind normative.

Un alt exemplu ar fi percepția persoanelor neurodivergente. Neurodivergența este dezvoltarea sau funcționarea diferită a creierului, plasând persoanele cu orice tip de dezvoltare diferită în afara normei și a practicilor normative. Adesea, nevoile persoanelor neurodivergente nu sunt luate în considerare, deoarece se așteaptă ca acestea să se adapteze la practicile și atitudinile normative.

6.3.2.2. Heteronormativitatea

Heteronormativitatea este conceptul care descrie heterosexualitatea ca fiind norma în societatea noastră. Acesta presupune heterosexualitatea tuturor ca un dat al binarității de gen (bărbat sau femeie). De asemenea, este asociată cu concepte etice, comportament greșit, virtute și bunăstare (Routledge Encyclopaedia of Philosophy). Această presupunere vine, de asemenea, cu așteptări legate de expresia de gen a oamenilor, distribuția sarcinilor (munca de îngrijire, sarcinile la locul de muncă, hobby-uri bărbătești vs. feminine etc.), poziția socială etc.

Consumul nostru de media ne modelează modul în care privim lumea, făcându-ne să o percepem într-un mod heteronormativ. Această heteronormativitate este atât de adânc înrădăcinată în noi și a devenit parte din ceea ce percepem ca fiind norma, încât aproape niciodată nu punem la îndoială practicile, atitudinile și mentalitatea pe care le urmăm. 

Un bun exemplu în acest sens este reprezentarea mediatică. În majoritatea poveștilor, filmelor, serialelor, canalelor de socializare și cărților pentru copii este prezentată o orientare heterosexuală. Prinții se căsătoresc cu prințese, iar copiii au o mamă și un tată. Vedem heterosexualitatea ca fiind „norma”, iar persoanele heterosexuale sunt considerate „normale”. 

Nu ne oprim aproape niciodată să ne întrebăm de ce anumite practici, cum ar fi munca de îngrijire, sunt atribuite femeilor sau de ce presupunem că femeile sunt adesea neajutorate sau mai vulnerabile fără prezența unui bărbat. Deși totul este înrădăcinat în istoria colonială și în trecutul nostru cultural, este timpul să începem să punem sub semnul întrebării, în loc să urmăm practici doar de dragul convenției sociale. 

Puteți citi mai multe despre heteronormativitate la subiectul 2.3.

6.3.2.3. Reprezentarea

Mentalitatea normativă îi afectează pe toți cei care nu se încadrează în tiparele comportamentale normalizate. Aceasta include persoanele care nu se încadrează în binariul de gen, sexualitatea normativă și practicile sexuale/romantice, relațiile și/sau stilul de viață monogam, persoanele a căror expresie de gen nu este aceeași cu identitatea lor de gen etc. 

Prin perpetuarea mentalității și a presupunerilor normative, identitatea persoanelor care nu se încadrează în normativitate este ștearsă. Acest lucru se poate întâmpla de fiecare dată când se face o presupunere heteronormativă. De exemplu, presupunerea că femeile poartă fuste vs bărbații poartă pantaloni șterge non normativitatea, deoarece ceea ce face este să: 

• Perpetuează binariul de gen (masculin-feminin)
• Perpetuează ideea că expresia de gen trebuie să se potrivească cu identitatea de gen
• Întărește ideea că sexualitatea este atribuită în funcție de gen și că heterosexualitatea este un dat; orice altceva este ieșit din comun

Există o mulțime de orientări sexuale diferite, moduri de a-ți exprima genul sau de a-ți personaliza relațiile. Presupunerile și concepțiile greșite nu fac decât să se răspândească și să alimenteze dezinformarea.

6.3.2.4. Privilegiul și siguranța normativității

Un privilegiu este un drept special, un avantaj sau un beneficiu al unui grup restrâns de persoane în detrimentul restului societății. Deși nimeni nu-și poate alege privilegiile, ceea ce poate face este să le recunoască în loc să se prefacă că acestea nu există. Conștientizarea privilegiilor este o modalitate de a nu le mai perpetua și de a contribui la o lume mai echitabilă din punct de vedere al genului. 

Iată câteva privilegii care pot fi considerate de la sine înțelese și de care ar trebui să fim conștienți dacă dorim să trăim într-o lume mai dreaptă și mai echitabilă:

• Privilegiul de a nu avea un coming out

Coming out-ul este procesul de dezvăluire a oricărui alt tip de sexualitate care nu face parte din normă. Persoanele din cadrul comunității LGBTQ+ trebuie de obicei să treacă prin acest proces, descoperindu-și, acceptându-și și împărtășindu-și sexualitatea. De cele mai multe ori, acest lucru include situații periculoase din punct de vedere mental și fizic, în funcție de zona geografică, de contextul religios și cultural, de normele sociale și de o mulțime de alți factori asupra cărora nu au nicio influență. Prin procesul de coming out, oamenii se pun într-o poziție vulnerabilă, fiind nevoiți să dezvăluie informații personale fără a avea nicio garanție cu privire la un rezultat pozitiv al procesului. În timp ce unele persoane pot fi receptive și deschise în această privință, altele pot reacționa distanțându-se de persoana respectivă, izolând-o sau abuzând-o mental și fizic.

Uneori, persoanele din cadrul comunității LGBTQ+ aleg să își ascundă sexualitatea sau identitatea în fața familiei și/sau a prietenilor pentru propria siguranță, în timp ce persoanele heterosexuale nu trebuie să treacă prin nicio parte a acestui proces.

Puteți citi mai multe despre ieșirea la lumină pe tema 1.1.

• Privilegiul de a fi afectuos cu partenerul tău în public

A fi afectuos cu partenerul tău în spațiile publice este un privilegiu care este, de obicei, supravegheat de persoanele heterosexuale. Persoanele care nu sunt heterosexuale sau care practică orice practici non-normative nu își permit luxul de a-și arăta afecțiunea față de partenerul/partenerii lor în spațiul public fără a-și risca siguranța emoțională sau fizică. În funcție de locul în care se întâmplă acest lucru, religia și contextul cultural pot juca un rol extrem de important atunci când vine vorba de cenzurarea comportamentului. 

• Privilegiul de a împărtăși momentele importante cu partenerul/partenerii 

Fie din cauza sexualității lor, fie din cauza stilului lor de relaționare sau a oricărei alte practici, persoanele non-normative nu beneficiază de împărtășirea momentelor importante cu partenerii lor în același mod în care o fac persoanele normative. De exemplu, persoanele care sunt poliamoroase (au mai multe relații), persoanele care nu sunt deschise cu privire la sexualitatea lor sau persoanele a căror sexualitate nu a fost acceptată de prieteni și/sau familie, nu au privilegiul de a-și avea partenerii alături de ei în momentele importante din viața lor dacă aceste evenimente au loc în spații publice (ceremonii de absolvire, sărbători, zile de naștere etc.).

• Privilegiul de a putea vorbi deschis despre relații

Să vorbești despre relații și despre partenerii romantici/sexuali poate fi un privilegiu dacă nu ești deschis cu privire la sexualitatea ta sau la stilul tău de relaționare. Persoanele care practică relații non-monogame sau care au o sexualitate diferită (sau care sunt asexuale/aromantice) pot fi uneori lăsate pe dinafară din aceste conversații. Acest lucru poate fi legat de teama de a nu fi acceptat, de a fi etichetat și/sau izolat sau de a se afla în medii care îți pun sănătatea (atât mentală, cât și fizică) în pericol. 

• Privilegiul de a se simți reprezentat și de a avea modele de urmat

Atunci când majoritatea conținutului pe care îl consumăm se aliniază la valorile heteronormativității, este mai ușor pentru persoanele heterosexuale să găsească modele și persoane cu care se pot identifica. Pe de altă parte, persoanele homosexuale și persoanele din cadrul comunității LGBTQ+ au mai multe dificultăți în a se simți reprezentate, în a vedea în filme și/sau cărți personaje cu care se pot identifica sau chiar în a cunoaște persoane care au aceleași convingeri sau stil de viață. Acest lucru poate duce la distanțarea lor sau la convingerea că ceva ar putea fi în neregulă cu ei, deoarece cu greu pot vedea pe cineva care să fie ca ei. Fie că este vorba despre identitatea de gen, sexualitate, exprimarea genului, stilul de relaționare sau orice altă practică non-normativă, reprezentarea joacă un rol important în modul în care este percepută acea practică sau atitudine specifică.

Având în vedere acest lucru, o reprezentare eronată sau distorsionată contribuie la perpetuarea stereotipurilor și a concepțiilor greșite, facilitând răspândirea dezinformării. De exemplu, acest lucru se poate întâmpla atunci când personajele LGBTQ+ sunt reprezentate într-un mod stereotipic în filme (și de către persoane heterosexuale, în loc să fie reprezentate de cineva care se identifică cu personajul respectiv).

• Privilegiul de a avea acces la informații și resurse

Atunci când înveți despre tine însuți, despre identitatea ta, despre sexualitate și despre relațiile romantice/sexuale, accesul la informații și resursele din care poți alege contribuie foarte mult la procesul de dezvoltare. Cele mai multe dintre resursele disponibile sunt interpretate dintr-o perspectivă heterosexuală (Sumara, 1999). Adesea, persoanele care nu se încadrează în categoria normativă nu au același acces la informații sau la fel de multe resurse din care pot alege. Un exemplu în acest sens poate fi reprezentarea construirii unor relații non-monogame sănătoase sau învățarea despre plăcerea sexuală și educația sexuală ca femeie sau ca persoană queer. Faptul că este mai greu să găsești surse de informații de încredere poate încetini procesul de învățare și expune oamenii și le poate pune în pericol bunăstarea fizică și mentală.

Pe lângă această contribuție la un stil de viață care nu se confruntă cu provocările enumerate mai sus, normativitatea oferă și siguranță. Dacă un comportament sau o atitudine se încadrează în norme, siguranța persoanei nu este în pericol. De aceea, este foarte important să recunoaștem că această siguranță (de exemplu, mentală, emoțională, fizică) nu este un dat pentru persoanele non-normative. Adesea, persoanele non-normative trebuie să aleagă între siguranță și a fi ele însele, motiv pentru care normalizarea practicilor și atitudinilor non-normative este un pas valoros în direcția realizării egalității.

– 6.3.3. SITUAȚII DE DISCRIMINARE LEGATE DE SUBIECT –

1. și R. sunt gemeni de 15 ani care merg împreună într-o excursie școlară. S. este heterosexual, în timp ce R. își explorează sexualitatea. După ce a încercat să vorbească cu unul dintre părinții lor despre sexualitatea sa, lui R. i s-a spus că este confuză și că îi va trece dacă se concentrează pe faptul că este atrasă de genul opus (în interiorul binomului normativ de gen care respinge alte genuri). Când a mers în excursie, S. a avut șansa de a explora o conexiune pe care o simțea cu unul dintre colegii de clasă și de a vorbi deschis despre dragostea sa, în timp ce R. s-a simțit rușinată să împărtășească aceste informații.

A fi rușinat pentru că te simți într-un anumit fel nu poate avea niciodată un rezultat pozitiv asupra cuiva. Rezultatul cel mai probabil ar fi acela de a-și ascunde sentimentele și experiențele, de a fi lăsat pe dinafară din conversații și, uneori, chiar de a fi izolat. 

Ceea ce ați putea face în schimb ar fi să încercați să aveți o minte deschisă și o comunicare clară cu copilul/adolescentul. Dacă aveți nevoie de mai multe informații pe această temă, puteți profita oricând de resursele sau de experții în domeniu care vă pot ajuta să înțelegeți mai multe. Încercați să îl liniștiți pe copii/adolescenți amintindu-le că nu este nimic în neregulă cu el pentru că simte că nu se încadrează în normele convenționale și că diversitatea și explorarea sunt lucruri care trebuie încurajate, nu temute.

6.3.4. BUNE PRACTICI

6.3.4.1. Întrebați în loc să faceți presupuneri

tunci când discutați cu cineva, încercați să evitați să faceți presupuneri legate de genul, sexualitatea, preferințele sale în materie de relații, religie, pronume etc. Doar pentru că cineva pare să bifeze anumite criterii pe care obișnuiți să le asociați cu o anumită etichetă (de exemplu, dacă arată feminin, genul său trebuie să fie feminin și sexualitatea sa heterosexuală), nu înseamnă că se identifică cu aceasta. Presupunând aceste lucruri despre ei, nu faceți decât să perpetuați mentalitatea heteronormativă și să le ștergeți identitățile prin faptul că nu le recunoașteți și nu le oferiți spațiu pentru a exista.

6.3.4.2. Fiți incluziv în limbaj și comportament

• Păstrați o minte deschisă față de orice fel de diversitate (sexuală, de gen, de relații, etc.)
• Folosiți un limbaj neutru din punct de vedere al genului
• Folosiți exemple variate în conversații care nu sunt legate de heteronormativitate 
• Încercați să vă gândiți să faceți ca subiectele de conversație și jocurile să fie incluzive pentru toată lumea (persoane neurodivergente, persoane queer etc.).
• Cereți pronumele oamenilor

6.3.4.3. Floarea privilegiului/Floarea puterii (Edactivism: Floarea puterii)

AVERTISMENT: Această activitate poate fi declanșatoare pentru persoanele lipsite de privilegii și poate declanșa, de asemenea, sentimentul de vinovăție pentru privilegii. Fiți conștienți de acest lucru și fiți pregătiți să oferiți sprijin.

Floarea privilegiilor este o activitate care ilustrează privilegiile, puterea și opresiunea din cadrul societății. Este un mod de a reflecta asupra propriilor privilegii.

Acesta constă în a cere participanților/studenților să deseneze o floare cu 8 sau mai multe petale, fiecare petală prezentând o categorie legată de privilegii (aleasă de dumneavoastră). Unele dintre aceste categorii pot fi vârsta, rasa, abilitățile fizice, genul, sexul biologic, orientarea sexuală, țara de reședință, educația, religia/spiritualitatea, limba, statutul socio-economic etc. În plus, pot alege să lase și unele petale goale, în cazul în care doresc să adauge alte categorii. După ce au scris categoriile, fiecare persoană trebuie să scrie răspunsurile care îi corespund (de exemplu, vârsta, limbile pe care le vorbește, sexul etc.). Ultimul pas al activității este ca fiecare să coloreze petalele până la valoarea pe care consideră că răspunsul lor le oferă un privilegiu. De exemplu, în cazul petalei abilităților fizice, dacă aveți un corp abil, ar trebui să colorați întreaga petală, ceea ce reprezintă faptul că aveți un privilegiu pe care persoanele cu dizabilități nu îl au. Faceți acest lucru cu fiecare petală și, când terminați, vă puteți lua câteva momente pentru a procesa și a recunoaște ce s-a întâmplat în timpul exercițiului și emoțiile pe care le-ați putut simți.

Disclaimer: Această activitate nu are scopul de a rușina, culpabiliza sau învinovăți oamenii pentru privilegiile lor. Cu toate acestea, scopul său este de a ajuta oamenii să reflecteze și să înțeleagă privilegiile pe care le au și pe care este posibil să le fi considerat de la sine înțelese până acum.

6.3.5. REFERINȚE

Normative and Non-normative Influences (2022). Study.com. Retrieved from https://study.com/learn/lesson/non-normative-life-events-overview-types-examples.html.

Routledge Encyclopedia of Philosophy (n.d.). Normativity. Retrieved from https://www.rep.routledge.com/articles/thematic/normativity/v-1.

Sumara, D., & Davis, B. (1999). Interrupting Heteronormativity: Toward a Queer Curriculum Theory. Curriculum Inquiry, 29(2), 191–208. Retrieved from https://doi.org/10.1111/0362-6784.00121.