6.2. KINK

6.2.1. INTRODUCERE

Savin-Williams (2019) definește kink-ul ca fiind atât o identitate, cât și o orientare, afirmând că acesta poate fi fie acceptat și îmbrățișat, fie ținut ascuns și nepracticat. Indiferent de variantă, acesta nu va dispărea. În același articol, autoarea menționează că pentru tineri și tineri adulți kink-ul este o formă de exprimare, de a încerca diferite dinamici de putere și de a experimenta atracție față de anumite acte sau practici. Unii autori menționează chiar că practicarea kink-ul poate fi o forță de orientare atât de mare încât poate depăși conceptul de gen așa cum îl cunoaștem.

6.2.2. DEZVOLTAREA SUBTEMEI

6.2.2.1. Ce este kink-ul?

otrivit lui Gemberling (2015), BDSM include, dar nu se limitează la practicile consensuale legate de bondage și disciplină (B&D), dominare și supunere (D&S) și sadomasochism (S&M). Aceste practici implică anumite dinamici de putere între persoanele implicate și pot arăta diferit în funcție de persoana care le practică (Desai, 2019).

Fiind definit de sexualitatea umană și de utilizarea așa-numitelor practici, fantezii și concepte sexuale/senzuale/intime neconvenționale, kink-ul este o practică non-normativă. Acest lucru înseamnă că nu se încadrează în imaginea normalității creată de societatea actuală în ceea ce privește sexul și activitățile sexuale. Prin urmare, kink poate fi perceput ca fiind ciudat și greșit, atașând acest stigmat fiecărui practicant kink. Acest lucru se întâmplă adesea din cauza lipsei de înțelegere sau a dezinformării și poate duce la dezaprobarea și izolarea practicii în sine și a practicanților. Un studiu realizat de Kelsey et al. (2013) arată că până și atitudinea terapeuților sau a altor profesioniști ar putea fi influențată de prejudecata acestora față de BDSM, afectând astfel practica lor. Prin urmare, autori precum Helfer, E. consideră că predarea despre kink este o obligație etică pentru a putea schimba această mentalitate la clinicienii din domeniul sănătății și pentru a face sistemul mai incluziv (Helfer, 2021).

6.2.2.2. Intimitate

Este important de reținut că kink-ul este întotdeauna consensual. Dacă nu este consensual, nu este vorba de kink, ci de abuz de putere, violență și/sau discriminare. Kink-ul nu se limitează la sex și nu are ca scop principal sexul. Ceea ce promovează este sporirea intimității dintre parteneri, având actele sexuale care sporesc combinația durere/plăcere și intimitatea resimțită între parteneri (Desai, 2019).

Fiind atât fizic, cât și psihologic, kink-ul oferă șansa de a explora atât contexte fizice, cât și mentale, îmbunătățind relația de intimitate cu partenerul (sau partenerii). Experimentarea cu diferite dinamici de putere poate oferi adesea partenerilor șansa de a încerca diferite roluri, trecând de la rolul pe care îl au în viața de zi cu zi la rolul pe care ar putea dori să îl joace. Dacă cineva preia conducerea în luarea deciziilor în viața de zi cu zi, poate avea șansa de a vedea cum este să fii condus și invers (Sacred Eros, 2018). Kink-ul creează cadrul pentru a experimenta și pentru a redefini dinamica puterii între persoanele implicate. Astfel, implică o componentă psihologică, având în centrul său intimitatea și încrederea, explorând în același timp limitele mentale și fizice ale fiecărui partener.

6.2.2.3. Comunicare și consimțământ

Învățați copiii să comunice în mod deschis cu partenerii, menționând care sunt așteptările și temerile lor. Învățați-i că este bine să comunice despre dorințele, fanteziile, limitele și nivelul de experiență în materie de kink. Acest lucru îi va ajuta să evite neînțelegerile.

Încercați să menționați că scena pe care doresc să o creeze trebuie să țină cont de perspectivele și așteptările a ambelor persoane implicate. Explicați-le că este în regulă să negocieze până când ajung la o opțiune cu care toată lumea se simte bine. Având în vedere că există o dinamică a puterii, consimțământul se poate schimba în funcție de activitate sau de sentimentul persoanelor implicate. Rețineți că puteți opri și schimba activitatea în orice moment dacă nu vă simțiți confortabil. Comunicați deschis și sincer cu partenerul dumneavoastră.

Stabilirea limitelor și reevaluarea lor face parte din practica kink. Să știi cu ce te simți confortabil, cu ce ai vrea să explorezi și de ce vrei să stai departe, toate acestea fac parte din experiența ta și pot fluctua în funcție de perioada de timp, de partener(i) sau de mediu. Rețineți că fiecare are propriile limite personale și sexuale și că a întreba unde sunt aceste limite face parte din procesul de a face din această experiență una plăcută pentru toată lumea.

Predarea copiilor/adolescenților despre kink nu trebuie să însemne automat că trebuie să începeți prin a-i învăța despre bondage sau jocuri de rol. Ați putea începe prin a vorbi despre diversitatea sexualității, a orientării sexuale și a genului, explicând cum crearea unui mediu sigur pentru experimentare și explorare poate fi benefică pentru persoanele implicate. Abordați subiectele legate de consimțământ și limite și începeți să explicați sau să dați exemple din acte care nu implică neapărat relații sexuale, dar care implică atingere fizică sau o schimbare a dinamicii puterii (de exemplu, bondage). 

Puteți citi mai multe despre consimțământ la subiectul 5.6.

6.2.2.4. Experimentarea

Kink oferă cadrul pentru explorarea diferitelor senzații, a diferitelor niveluri de putere și dinamici, precum și a unei infinități de activități sexuale. Unele dintre cele mai multe comportamente kink angajate (prezentate într-un studiu realizat în a doua parte a anilor 2010) au fost disciplina, bondage, dominanța, jocul de rol, supunerea, bătaia, exhibiționismul, fetișismul vestimentar și altele (Desai, 2019).

Explorând diferite practici, dinamici și acte sexuale, nu experimentați doar limitele sexuale, ci și pe cele emoționale. Este important ca acest mesaj să fie transmis. Practicarea kink-ului contribuie la o mai bună cunoaștere a corpului, a reacțiilor pe care le poate avea cineva la anumite contexte sexuale și a ceea ce ar putea avea nevoie în altele. Această autocunoaștere contribuie adesea la o mai bună înțelegere de sine și poate duce la un stil de viață sănătos și împlinit, atât din punct de vedere sexual, cât și în general. Combinația dintre provocarea minții și a corpului în interiorul unui mediu sigur (cu consimțământ și limite) contribuie în mod pozitiv la creșterea de sine.

Stigmatizarea kink-ului poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a kinkster-ilor (persoanele care practică kink-ul). Stigmatizarea și tăcerea din jurul comportamentului kink pot duce la rușine internalizată, izolare, depresie și, uneori, intenții suicidare. Această stigmatizare socială poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra accesului practicanților kink la serviciile de asistență medicală din cauza fricii sau a judecății, expunându-i eventual la situații de risc sau la rușine pentru preferințele lor sexuale.

Pe de altă parte, un mediu de susținere a kink-ului poate fi un vis devenit realitate pentru cei cu corpuri și/sau dorințe non-normative (Desai, 2019). Faptul de a putea experimenta în timp ce se simt în siguranță și susținuți în interiorul unei comunități poate fi benefic pentru toată lumea, în special pentru cei care nu se identifică cu modul heteronormativ de viață și practicile sexuale. Încrederea, grija și cunoștințele pot duce la o autoexprimare și o experimentare mai precisă și fără rușine. Nu există așteptări normative, nu există etichete de acțiuni care sunt „ciudate”, ci mai degrabă o explorare constantă a ceea ce ar putea provoca diferite senzații, sentimente și emoții.

6.2.2.5. Deconstrucția miturilor

Kink is rooted in psychological traumas (history of abuse, bad parenting, etc.)

• Kink își are rădăcinile în traume psihologice (istoric de abuzuri, părinți nepotriviți, etc.)

Kink-ul poate fi atât dezvoltat în mod înnăscut în copilărie, cât și adoptat mai târziu în viață. Desai (2019) explică modul în care comportamentele kink cum ar fi dorința de a fi capturat în timpul unui joc de-a hoții și polițiștii poatet fi un indicator al unui angajament inițial în kink. Pentru unii, kink poate începe cu un sentiment general de a fi diferit (în ceea ce privește identitatea, manifestarea afecțiunii, practicile sexuale etc.) sau îngrijorat pentru că nu împărtășește interese comune cu colegii, ceea ce duce adesea la autocercetare pentru a înțelege sau eticheta ceea ce se întâmplă cu ei (Desai, 2019).

Pentru alții, kink poate fi ceva cu care se confruntă mai târziu în viață din dorința de a explora un stil de viață și practici sexuale diferite.

Un studiu realizat în 2008 (Richters et al., 2008) a arătat că nu există dovezi că practicanții BDSM suferă de vreo formă specială de tulburare psihologică, lucru confirmat ulterior prin alte studii care au afirmat că practicanții BDSM par a fi „bine adaptați din punct de vedere mental și emoțional” (Wismeijer & van Assen, 2013).

Din acest motiv, este important să se întărească ideea că kink-ul nu este o boală sau rezultatul unei traume psihologice, ci mai degrabă o formă de explorare, o identitate sau chiar o orientare. 

• Kink este ceea ce vezi în Fifty Shades of Grey

Reprezentările mediatice, cum ar fi filmele Fifty Shades of Grey, pot afecta imaginea comunității kink din cauza dezinformării și a reprezentării greșite a kink-ului pe care o răspândesc. Desai (2019) menționează cum, în afară de stigmatul social pe care îl aduc, aceste filme pot fi periculoase din cauza înțelegerii superficiale a sexului violent și a reprezentării greșite/forțate a practicilor BDSM. Practicile Kink implică întotdeauna consimțământul reciproc și sunt o modalitate de a explora diferite fantezii sexuale într-un mediu sigur. Acestea implică comunicare și consimțământ, nu comportament forțat sau doar practici sexuale violente.

Atunci când explicați sau predați despre reprezentarea mediatică a kink-ului, încercați să oferiți resurse alternative care pot explica cum pot funcționa practicile kink și ce implică acestea.

– 6.2.3. SITUAȚII DE DISCRIMINARE LEGATE DE SUBIECT –

După ce a văzut filmul „Cincizeci de umbre ale lui Grey”, L., o adolescentă de 14 ani, a fost fascinată și a presupus că actele sexuale descrise ar trebui să se întâmple așa și în viața reală și că toată lumea ar fi de acord cu acest lucru. Când L. a început o relație, a încercat să folosească unele dintre practicile pe care le-a văzut în timpul filmului, de exemplu, să fie dominantă sau impulsivă cu partenerul (nu neapărat într-un context sexual), ceea ce l-a determinat pe partenerul său să se întrebe dacă acesta este modul în care dorea să fie tratată.

Din cauza scenelor descrise în film, a lipsei de educație în materie de kink și a lipsei de resurse, L. și-a format o percepție greșită despre ce era BDSM și practicile kink și despre cine era curios să le practice. Neavând nicio referință, nu putea cere mai multe informații, singura modalitate de a explora ceea ce gândeau a fost să experimenteze cu partenerul său, ceea ce s-a dovedit a fi o situație inconfortabilă pentru amândoi.

În calitate de educator sau părinte, ați putea preda despre importanța reprezentării sexului și a kink-ului în mass-media. Încercați să explicați cum fiecare corp este diferit și cum comunicarea, consimțământul și limitele sunt cei mai buni prieteni ai lor atunci când vine vorba de conexiuni și practici sexuale. Oferirea de resurse, explicații și exemple despre practicile kink poate schimba accentul de la perceperea kink doar din punct de vedere pur sexual la oferirea unei imagini mai holistice care implică conexiuni mentale, emoționale și fizice. Vorbiți despre construirea intimității și experimentarea într-un mod sigur, în care consimțământul reciproc și securitatea sunt prezente. 

Evitarea subiectului sau etichetarea acestuia ca fiind greșit sau ciudat nu ar face decât să contribuie la impactul negativ asupra sănătății mintale a copiilor/adolescenților și, eventual, la izolarea lor, la depresie sau, în unele cazuri, la gânduri suicidare.

6.2.4. BUNE PRACTICI

6.2.4.1. Învățați despre siguranță, consimțământ și plăcere sexuală

Această combinație poate reprezenta un bun început pentru a deschide subiectul kink. Încercați să le explicați de ce unii oameni aleg să practice kink și îndrumați-i spre resurse adecvate vârstei. Învățarea despre siguranța în timpul activităților sexuale (prevenție, protecție, limite, servicii de asistență medicală sexuală etc.) ar putea fi primul pas în cercetarea și explorarea educației kink. Având în vedere că fiecare persoană este diferită și poate avea opinii și limite personale complet diferite, discuția despre consimțământ face parte din practicarea kink-ului. 

Încercați să explicați cât de important este să purtați o conversație cu partenerii înainte de a exersa ceva. Declararea așteptărilor, a temerilor și a limitelor personale va face ca experiența să fie mult mai confortabilă pentru persoanele implicate. După clarificarea acestor două aspecte, ați putea încerca să vă concentrați asupra plăcerii sexuale și a dinamicii puterii. A vorbi despre faptul că oamenii pot simți plăcere sexuală din diferite activități și despre dinamica puterii poate ajuta la crearea unei imagini mai largi asupra plăcerii sexuale și a sănătății sexuale.

6.2.4.2. Experiența psihologică și fizică

Învățând că kink-ul este experimentat atât la nivel psihologic, emoțional, cât și la nivel fizic, se învață că explorarea acestuia poate oferi o experiență mai largă care contribuie la descoperirea și creșterea de sine. Arată că atât mintea, cât și acțiunea fizică joacă un rol atunci când vine vorba de activități sexuale și îi poate învăța pe practicanți despre împingerea limitelor în interiorul unui mediu sigur.

Folosind un limbaj și exemple adecvate vârstei, încercați să explicați modul în care practicile kink pot contribui la redefinirea sexualității, a plăcerii sexuale și a relațiilor sexuale. Încercați să evitați utilizarea metaforelor. Folosiți în schimb un limbaj adecvat vârstei și explicați cât mai clar posibil.

6.2.5. REFERINȚE

Desai, R. (2019). What Is Kink? Psychology Today. Retrieved from https://www.psychologytoday.com/us/blog/sex-sexuality-and-romance/201901/what-is-kink.

Gemberling, T. M., Cramer, R., & Miller, R. S. (2015). BDSM as sexual orientation: A comparison to lesbian, gay, and bisexual sexuality. Journal of Positive Sexuality, 1, 56-62.

Helfer, E. (2021). Kink Education Is an Ethical Obligation. Psychology Today. Retrieved from https://www.psychologytoday.com/intl/blog/kink-outside-the-box/202101/kink-education-is-ethical-obligation.

Kelsey, K., Stiles, B. L., Spiller, L., & Diekhoff, G. M. (2013). Assessment of therapists’ attitudes towards BDSM. Psychology and Sexuality, 4(3), 255–267. Retrieved from https://doi.org/10.1080/19419899.2012.655255.

‌Richters, J., de Visser, R.O., Rissel, C.E., Grulich A.E. & Smith A.M. (2008). Demographic and psychosocial features of participants in bondage and discipline, „sadomasochism” or dominance and submission (BDSM): data from a national survey. J Sex Med. 2008 Jul;5(7):1660-8. Retrieved from Demographic and psychosocial features of participants in bondage and discipline, „sadomasochism” or dominance and submission (BDSM): data from a national survey – PubMed (nih.gov).

Wismeijer, A. & van Assen, M. (2013). Psychological characteristics of BDSM practitioners. Journal of Sexual Medicine, 10, 1943–1952.