Learning platform

Learning platform

5. COMUNICARE

5.6. TRĂDAREA ÎNCREDERII

Timp estimat de citire:11minute
  • Încrederea este o resursă valoroasă de la nivel individual, la nivel de relații și la nivel societal
  • Trădarea încrederii se manifestă prin minciună, manipulare, încălcarea limitelor, împărtășirea de informații personale etc.
  • Consecințele trădării încrederii includ suferință, pierderea încrederii, îndoiala de sine, sentimentul de vulnerabilitate, izolare
  • Trădarea încrederii are un impact atât la nivel mental, cât și la nivel fizic

5.6.1. INTRODUCERE

Trădarea încrederii este actul de a face ceva rău sau dureros față de cineva care provoacă o pierdere de respect. Trădarea încrederii poate avea loc între două persoane, între un grup sau chiar la nivel de societate și se poate întâmpla în orice context (Psychology Today, 2014). Felul în care o abordăm este ceea ce ne modelează mentalitatea și viitoarele noastre conexiuni.

5.6.2. DEZVOLTAREA SUBTEMEI

Trădarea încrederii cuiva poate lua forme foarte diferite și poate avea o varietate de consecințe atât asupra persoanei a cărei încredere este trădată, cât și asupra relației dintre părțile implicate. Acest lucru se poate întâmpla la nivel individual, la nivel de relație sau la nivel de grup/societate.

  • Depășirea granițelor

Atunci când se stabilesc anumite limite într-o relație (poate fi vorba de o prietenie, o relație romantică sau orice alt tip de legătură între două sau mai multe persoane), respectarea lor înseamnă asigurarea unui spațiu mai sigur pentru toți cei implicați, astfel încât aceștia să se simtă confortabil în interacțiune. Trecerea acestor limite, indiferent dacă sunt limite mentale/emoționale/fizice, este o formă de trădare a încrederii, deoarece îndepărtează acel sentiment de siguranță și de a fi sigur că interacțiunea este ghidată într-un mod care să protejeze persoanele implicate. Limitele personale sunt plasate pentru a proteja persoana care le-a plasat. Prin depășirea lor, spațiul personal și sentimentul de siguranță în cadrul situației este luat de la acea persoană. Chiar și micile gesturi fizice sau deschiderea unor subiecte specifice care depășesc limitele unei persoane pot avea un impact mare din cauza a ceea ce reprezintă – îndepărtarea de la un acord comun și preluarea controlului asupra interacțiunii.

  • Schimbul de informații personale

Împărtășirea de informații personale care ți s-au încredințat poate fi foarte periculoasă atunci când vorbim despre egalitatea de gen sau despre procesele de autodescoperire. Din cauza vulnerabilității și a nivelului de expunere pe care îl aduc aceste interacțiuni, există un risc constant de violență bazată pe gen, fobie LGBTQ+ sau fobie față de practicile non-normative. Împărtășirea acestui tip de informații nu numai că dăunează relației dintre tine și persoana care ți-a încredințat aceste informații, dar există șansa ca alegerile tale să pună în pericol siguranța acesteia (siguranța mentală și fizică).

  • Minciună și manipulare

O altă formă de trădare a încrederii constă în minciuna sau manipularea conversației într-un mod care depășește limitele stabilite sau direcția interacțiunii. Orice formă de minciună, inclusiv minciuna prin omisiune, este o formă de trădare a încrederii, deoarece persoana care primește informația nu poate avea o imagine completă a ceea ce se întâmplă și, prin urmare, deciziile sale (privind modul în care interacționează sau ceea ce dorește să facă) sunt manipulate prin reținerea unor informații care ar fi putut schimba întregul rezultat al situației. 

5.6.2.2. Consecințele trădării încrederii

Consecințele trădării încrederii se pot manifesta atât la nivel mental, cât și la nivel fizic. Faptul că ți se trădează încrederea poate aduce suferință, sentimentul de vulnerabilitate și expunere, pierderea încrederii în ceilalți, singurătate și chiar îndoială de sine (Psychology Today, 2014). În momentul în care încrederea cuiva este trădată în mod constant, există șansa ca și consecințele menționate mai sus să îi afecteze la nivel mental până în punctul în care încep să se izoleze, deoarece au impresia că nu pot avea încredere în nimeni. În timpul acestui proces, dacă oamenii continuă să le încalce limitele, îndoiala de sine devine un efect comun, făcând ca persoanele să înceapă să se îndoiască de ele însăși, să se întrebe dacă nu cumva este ceva în neregulă cu ele sau poate să se gândească că nu merită încrederea oamenilor. Aceste sentimente de întrebare constantă ar putea duce la sentimente de nedemnitate și insuficiență. 

5.6.2.3. Ce trebuie să faceți după ce ați trădat încrederea cuiva/v-a fost trădată încrederea

  • Nu vă grăbiți să procesați

Dacă cineva v-a trădat încrederea, luați-vă timp pentru a reevalua nevoile în acea situație. Făcând acest lucru, vă puteți asigura, de asemenea, că reacțiile dvs. față de acea persoană se vor baza mai degrabă pe un punct de vedere rațional decât pe unul emoțional. Dacă vă luați timp pentru a procesa ceea ce se întâmplă, puteți, de asemenea, să vă reevaluați limitele și modul în care ați dori să gestionați posibilul conflict.

Dacă este posibil, o discuție cu persoana care v-a trădat încrederea vă poate ajuta să clarificați care au fost așteptările dumneavoastră și cum v-a afectat comportamentul acesteia. Nu orice trădare are la bază intenții negative și, discutând despre asta, vă puteți asigura că nu au existat neînțelegeri.

  • Vorbiți despre asta

Dacă este posibil, o discuție cu persoana care v-a trădat încrederea vă poate ajuta să clarificați care au fost așteptările dumneavoastră și cum v-a afectat comportamentul acesteia. Nu orice trădare are la bază intenții negative și, discutând despre asta, vă puteți asigura că nu au existat neînțelegeri.

– 5.6.3. SITUAȚII DE DISCRIMINARE LEGATE DE SUBIECT –

Y este un copil de 14 ani din gimnaziu care face parte din clasa dumneavoastră și a venit la dumneavoastră pentru a vă cere sfatul pentru un conflict cu mama sa. Menționează că problema este privată și că ar dori ca ea să rămână între voi doi. Sunteți de acord, iar el încep să povestească cum a primit un telefon nou drept cadou de ziua lui. În timp ce încărca noul telefon și făcea transferul de date de pe cel vechi pe cel nou, Y a lăsat ambele telefoane pe tejgheaua din bucătărie și s-a dus în camera lui. Între timp, mama lui se afla în bucătărie, a auzit noul telefon vibrând din cauza notificărilor pe care le primea și s-a dus să verifice ce se întâmplă. A văzut o conversație deschisă cu un mesaj de la partenerul lui Y pe care l-a citit și nu i-a plăcut și a început să deruleze în jos pentru a citi mai mult. 

Y vă povestește cum a început conflictul și cum a simțit că nu i-a fost respectată intimitatea, în timp ce mama lui țipa la el spunându-i că ceea ce face este complet greșit pentru un copil de 14 ani și că ea trebuia să citească mesajele pentru că este de datoria ei să îl protejeze pe Y. 

Când auziți acest lucru, întrebați-l pe Y dacă este de acord să meargă la psihologul școlii, deoarece acesta îl poate ajuta în procesul de recunoaștere și acceptare a emoțiilor sale. Între timp, v-ați dus să discutați despre posibilele modalități de a gestiona acest lucru și cu un alt profesor de-al lui Y care îl cunoaște mai bine. Îi spuneți celuilalt profesor ce s-a întâmplat și, în timp ce acesta își preda lecția în clasa lui Y, scapă din greșeală un comentariu legat de problema lui Y în fața întregii clase.

Atunci Y își dă seama că încrederea lui a fost trădată și păstrează pentru sine toate informațiile legate de conflict. El a văzut că adulții i-au trădat încrederea de trei ori în acest caz (mama, dumneavoastră ca profesor, cel de-al doilea profesor) și a ajuns la concluzia că nu poate avea încredere în adulți în acest caz. Acest lucru îl împinge spre izolarea și interiorizarea conflictului în loc să îl rezolve, ceea ce face mult mai greu pentru Y să îl depășească pe cont propriu.

Invadând intimitatea unui copil/adolescent și/sau evitând subiectul, îl puteți pune pe acel copil într-o poziție mai vulnerabilă și mai periculoasă, contribuind la îndepărtarea acestuia și la ascunderea informațiilor de dumneavoastră.

Ceea ce ar fi putut fi făcut în schimb ar fi fost să îl întrebați pe Y de ce are nevoie și dacă ați putea împărtăși povestea cu o persoană în plus care ar fi putut ajuta. L-ați fi putut sfătui pe Y să meargă la câteva ședințe cu psihologul școlii pentru a procesa conflictul și a-l ajuta să găsească soluții împreună.

5.6.4. BUNE PRACTICI

5.6.4.1. Cum să evitați să trădați încrederea cuiva

    • Cereți consimțământul

    Indiferent dacă este vorba de o limită fizică sau dacă doriți să împărtășiți anumite informații despre/cu ei, întrebați înainte de a acționa.

    • Fiți sincer în comunicare

    Încercați să evitați să împărtășiți doar unele părți din informațiile legate de o situație, deoarece acest lucru ar duce la manipularea conversației în favoarea dumneavoastră. În schimb, fiți sinceri și deschiși în comunicare.

    • Stabiliți limitele 

    Stabilirea unor limite de la început poate fi de mare ajutor, mai ales în interacțiunile cu persoane noi. Aceste limite pot fi exprimate sub forma unei dorințe, cum ar fi „Aș dori ca informațiile pe care le împărtășesc cu tine să rămână între noi” sau pot lua forma oferirii de opțiuni, cum ar fi „Dacă vrei să împărtășești aceste informații despre mine/noi, te rog să mă întrebi înainte de a o face”. Cea de-a doua opțiune nu se concentrează pe ceea ce va fi împărtășit în mod specific, ci mai degrabă pe cum și cu cine.

    • Comunicați clar intențiile

    Dacă știți că există ceva ce nu vă place sau nu doriți să se întâmple, încercați să vă comunicați clar intențiile. Niciunul dintre noi nu citește gândurile și nici nu ar trebui să o facem. Este complet în regulă să nu vă cunoașteți intențiile exacte de la început și totuși să împărtășiți acest lucru cu celelalte persoane implicate. Acest tip de împărtășire poate arăta astfel: „Nu sunt complet sigur dacă vreau să împărtășesc aceste informații cu ceilalți. Mă voi gândi la asta în timp ce discutăm” sau „Mă simt bine până acum, dar nu sunt sigur că aceasta este direcția pe care vreau să o ia conversația. Putem continua încă puțin și te voi anunța dacă nu mă simt confortabil?”. Ceea ce contează este că, în ciuda faptului că nu sunteți sigur de ceea ce vă doriți, a fi clar în legătură cu acest lucru îi va ajuta pe toți cei implicați în conversație.

5.6.5. REFERINȚE

Cho, S.-Y. (2016). Does Gender Equality Promote Social Trust? An Empirical Analysis. World Development, 88, 175–187. Retrieved from https://doi.org/10.1016/j.worlddev.2016.07.019.

Psychology Today (2014). Trust and Betrayal. Retrieved from https://www.psychologytoday.com/us/blog/anger-in-the-age-entitlement/201401/trust-and-betrayal.

Share this Doc

5.6. TRĂDAREA ÎNCREDERII

Or copy link

CONTENTS